Apare un nou model de inteligență artificială
Un nou model de inteligență artificială open-source, denumit Surya, a fost dezvoltat pe baza a nouă ani de observații satelitare și este capabil să prezică activitatea solară cu până la două ore în avans. Potrivit Live Science, acesta este cu 16% mai eficient decât orice alt instrument existent în prezent.
Creat de cercetători de la IBM și NASA, Surya reprezintă un progres semnificativ în domeniul AI, oferind o capacitate fără precedent de a anticipa erupțiile solare, ceea ce permite o reacție rapidă în fața unor evenimente cosmice potențial periculoase pentru viața modernă.
Numele modelului vine din sanscrită – „Surya” înseamnă „soare” – iar sistemul este antrenat pentru a analiza rapid imaginile brute captate de satelitul Solar Dynamic Observatory (SDO), care monitorizează Soarele continuu de peste 15 ani. Acest AI depășește cu mult viteza de analiză a unei echipe umane și are capacitatea de a procesa date „abia explorate”, după cum au menționat specialiștii IBM.
Surya poate detecta semnele unei erupții solare înainte ca aceasta să se producă
Utilizând aceste informații, Surya poate detecta semnele unei erupții solare înainte ca aceasta să se producă, oferind un avantaj esențial pentru protejarea astronauților, echipamentelor spațiale, rețelelor electrice și comunicațiilor terestre, toate vulnerabile în fața furtunilor solare.
„Am fost pe acest drum al împingerii limitelor tehnologiei alături de NASA încă din 2023, livrând modele fundamentale de AI care să ofere o înțelegere fără precedent a planetei noastre Pământ. Cu Surya am creat primul model fundamental care privește soarele direct în ochi și îi prognozează ‘stările de spirit’”, a spus Juan Bernabe-Moreno, director al IBM Research Europe pentru Marea Britanie și Irlanda.
Influența activității solare asupra vieții de zi cu zi este tot mai accentuată – atât în contextul misiunilor spațiale, cât și din cauza dependenței noastre crescânde de tehnologie. Fenomene precum erupțiile solare sau ejecțiile de masă coronală pot cauza disfuncționalități majore, inclusiv în sistemele de navigație, sateliți, rețele de energie și pot pune în pericol sănătatea astronauților.
Dificultatea constă în faptul că lumina unei erupții solare atinge Pământul în doar opt minute, așa că cercetătorii trebuie „să fie cu un pas înainte” pentru a putea interveni eficient.
Cum funcționează Surya
Surya este construit într-un mod similar cu modelele AI din seria „Prithvi”, utilizate pentru analiza volumelor masive de date satelitare legate de climă și fenomene atmosferice de pe Pământ.
Având nu mai puțin de 360 de milioane de parametri, Surya a fost antrenat să interpreteze fizica solară prin intermediul a opt canale de imagistică AIA (Atmospheric Imaging Assembly) și cinci produse HMI (Helioseismic and Magnetic Imager). AIA furnizează imagini detaliate ale atmosferei solare la diferite lungimi de undă, în timp ce HMI analizează oscilațiile și câmpurile magnetice de la suprafața Soarelui.
În testele efectuate, AI-ul a demonstrat capacitatea de a anticipa comportamentul solar, cum ar fi vântul solar, erupțiile și radiația ultravioletă extremă (EUV). Datorită arhitecturii sale avansate, poate chiar „învața singur” tipare complexe, cum ar fi rotația diferențiată a Soarelui – mai rapidă la ecuator decât la poli. În anumite cazuri, Surya a prezis erupții solare cu o oră înainte, iar în altele chiar cu două – cu o acuratețe superioară cu 16% față de metodele actuale.
Acces liber pentru comunitatea științifică
Modelul este disponibil ca open-source, putând fi accesat prin platformele GitHub și Hugging Face, împreună cu un set special de date numit SorayaBench, conceput pentru a sprijini cercetarea în domeniul activității solare.
„Aceasta este o modalitate excelentă de a valorifica potențialul acestor date. Extracția de caracteristici și evenimente din petabytes de informații este un proces extrem de laborios, iar acum îl putem automatiza”, a explicat Kathy Reeves, fizician solar la Harvard–Smithsonian Center for Astrophysics, care nu a fost implicată în dezvoltarea proiectului.
SDO, satelitul care alimentează modelul cu date, captează imagini ale Soarelui la fiecare 12 secunde, în mai multe lungimi de undă și la temperaturi ce variază de la 5.500°C la suprafață, până la 2 milioane de grade în coroana solară.
Potrivit echipei de cercetare, fuziunea dintre astfel de date și algoritmii de inteligență artificială constituie un pas uriaș înainte în înțelegerea și anticiparea „capriciilor” stelei noastre.
