Adrian Câciu: Deficitul bugetar din prima jumătate a anului este sub cel programat
Potrivit lui Adrian Câciu, la finalul lunii iunie 2025, deficitul bugetar a fost de 3,68% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mic decât nivelul prevăzut în legea bugetului pentru primul semestru, care era de 4,2% din PIB.
„Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II! Este cu 10,6 miliarde de lei mai mic decât cel programat!”, a afirmat acesta într-o postare pe Facebook.
Fostul ministru al Finanțelor acuză Guvernul Bolojan că, deși era informat despre aceste date încă din prima săptămână de mandat, a ales să promoveze „povestea austerității” și să își construiască imaginea unui „salvator” în contextul unei situații bugetare prezentate drept dezastruoasă.
„A fost nevoie de o poveste. Austeritatea, salvatorul. Nu așa se face treabă când ești om de stat”, a comentat el.
Adrian Câciu atrage atenția că, în ciuda aparenței unui rezultat pozitiv, în realitate există dezechilibre majore care necesită o analiză riguroasă. El semnalează o abatere de 26 de miliarde de lei la nivelul veniturilor, comparativ cu estimările din programul bugetar, sumă ce reprezintă aproximativ 1,2% din PIB.
Printre motivele identificate, acesta menționează încetinirea ritmului de creștere economică, slaba eficiență în colectarea veniturilor fiscale și un nivel sub așteptări al fondurilor europene atrase, inclusiv al granturilor din PNRR.
Execuția bugetară, mai mică cu 36,6 miliarde de lei față de nivelul prevăzut
În ceea ce privește cheltuielile, execuția bugetară a fost mai mică cu 36,6 miliarde de lei față de nivelul prevăzut, echivalentul a 1,7% din PIB.
Potrivit fostului ministru, „această nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată pe programele naționale și neplata sumelor din împrumutul PNRR”. El a mai subliniat că aceste întârzieri au un impact negativ asupra economiei private, care resimte deja consecințele întârzierilor de plată ale statului.
Câciu consideră că, în ciuda disfuncționalităților existente, raportul dintre venituri și cheltuieli reflectă un început de stabilizare fiscală. Veniturile bugetare înregistrează un ritm de creștere mai accelerat comparativ cu cheltuielile totale, ceea ce indică faptul că „s-a intrat în zona de regres și s-a oprit derapajul fiscal-bugetar”.
Totodată, el semnalează o problemă în creștere legată de costurile cu dobânzile, influențate atât de emisiunile de titluri de stat pentru populație, cât și de diferențialul de dobândă față de anul precedent. Deși bugetul alocă 41,9 miliarde de lei pentru plata dobânzilor, Câciu avertizează că această sumă va necesita o suplimentare, estimând un plus de cel puțin 0,4% din PIB.
Adrian Câciu anticipează o rectificare bugetară negativă, dar nu un colaps fiscal
În analiza execuției bugetare din primul semestru, Adrian Câciu anticipează o rectificare bugetară negativă, însă susține că aceasta nu trebuie interpretată ca un colaps fiscal, ci ca o ajustare necesară pentru a corecta dezechilibrele existente.
El accentuează că dificultățile nu provin din cheltuielile rigide, precum salariile – care au rămas la un nivel constant în ultimele luni – ci din probleme legate de nivelul scăzut al veniturilor și întârzierile în realizarea investițiilor.
Fostul ministru adresează critici ferme actualilor guvernanți și unor analiști economici, pe care îi acuză că neglijează o analiză profesionistă a bugetului în favoarea unor mesaje populiste.
„La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară și strategia fiscală”, a scris Câciu, acuzând că „dorința de vedetism” reprezintă principala piedică în calea unei discuții economice autentice și constructive.
