Conform unui proiect legislativ aflat pe masa Guvernului, comercianții care operează pe teritoriul țării noastre vor fi obligați să accepte cel puțin un instrument de plată fără numerar. De asemenea, începând cu data de 1 ianuarie 2026, toate instituțiile publice vor trebui să asigure încasările în numerar doar prin unitățile CEC, prin Poșta Română sau prin intermediul altor instituții de credit și prin servicii automate. Totodată, plata salariilor va fi efectuată fără numerar, cu excepția persoanelor vulnerabile.

Asigurându-se o perioadă de tranziție, astfel încât să se poată operaționaliza sistemele moderne de plată, începând cu data de 1 ianuarie 2026, instituțiile publice au obligația să asigure încasările în numerar doar prin unitățile Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A., prin Compania Națională „Poșta Română” – S.A, prin intermediul altor instituții de credit și prin servicii automate ce funcționează pe baza acceptatoarelor de bancnote și monede, pe bază de convenții încheiate cu persoanele abilitate, cu condiția asigurării fondurilor necesare plătirii comisioanelor stabilite pentru efectuarea acestor operațiuni.

Salariile se vor plăti pe cardul de credit

Potrivit profit.ro, „plățile de natură salarială plătite de angajator, pensiile, indemnizațiile și alocațiilede asistență socială plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Ministerului Muncii și Solidarității sociale sau de la bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București, se efectuează prin mijloace de plată fără numerar”.

Excepția va fi consumatorul vulnerabil, care va putea solicita și primi plata în numerar a drepturilor menționate.

De asemenea, pentru a impulsiona mijloacele moderne de plată, proiectul prevede ca pentru comercianții care operează pe teritoriul României să se instituie obligația de a accepta și cel puțin un instrument de plată fără numerar.

Suma ce poate fi oferită ca avans în numerar la terminalele de plată, în baza contractelor încheiate cu instituțiile acceptante, va fi majorată de la 200 de lei, cât este în prezent, la 500 de lei.

Instituțiile de credit nu vor putea refuza o cerere de deschidere a unui cont de plăți cu servicii de bază, decât în cazul în care acest lucru înseamnă încălcarea dispozițiilor privind prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului.

Proiectul mai prevede că Banca Națională a României este obligată să pună la dispoziția consumatorilor un site cu acces gratuit unde sunt comparate comisioanele percepute de către prestatorii de servicii de plată. Site-ul oferă de asemenea informații în legătură cu sediile prestatorilor de servicii de plată și cu localizarea bancomatelor și a automatelor ce funcționează pe baza acceptatoarelor de bancnote și monede ale acestora. Prestatorii de servicii de plată transmit Băncii Naționale a României, cel puțin o dată pe lună și ori de câte ori operează modificări, mai scrie sursa menționată anterior.

De ce sunt periculoși banii electronici

Deși banii electronici aduc o serie de beneficii, pot fi de asemenea periculoși. Avocata Veronica Dobozi explică de ce trebuie să fim foarte atenți atunci când îi utilizăm.

”Banii electronici au denumiri diverse, cum ar fi banii electronici, banii digitali și moneda electronică. Este un tip de bani care sunt stocați digital, în comparație cu hârtia tangibilă sau moneda. Teoretic, cel mai mare avantaj al banilor electronici este că se pot utiliza cu ușurință prin transferuri online și wireless. Banii electronici sunt cel mai simplu mod de a face cumpărături și de a primi plăți oricând, oriunde, 24 de ore din 24, șapte zile din șapte, 365 de zile pe an.

Crize precum pandemia de Covid-19 au facilitat și impulsionat utilizarea monedei electronice, mulți comercianți și instituții preferând să limiteze sau chiar să stopeze utilizarea banilor fizici. Deși există mai multe avantaje de a trece la banii electronici, există și câteva dezavantaje care pot speria clienții în ceea ce privește frauda, problemele de confidențialitate, istoricul de credit prost etc.

Pentru a obține o imagine mai clară, iată câteva avantaje și dezavantaje ale monedei electronice.

În favoarea utilizării banilor electronici:

• Mai puține furturi din buzunare pentru că nu există bani tangibili de furat;
• Schimb valutar mai ușor în timpul călătoriilor internaționale;
• Eficient în manipularea, stocarea și depunerea banilor de hârtie;
• Gestionarea numerarului costă bani precum depozite, dulapuri etc.;
• Mai puțină spălare de bani, deoarece există întotdeauna o urmă de hârtie digitală.

În defavoarea utilizării banilor electronici:

• În timpul încălcării datelor, dacă toți banii dvs. sunt luați prin fraudă, atunci nu veți avea bani pe care să vă bazați;
• Șansele de a scurge informații personale la o posibilă încălcare a datelor;
• Nu toată lumea are un cont bancar pentru a se bucura de bani fără numerar;
• Adevărul universal este că banii virtuali sunt mai greu de economisit decât banii fizici;
• Tentația de a cheltui excesiv poate crește.

Cel mai mare risc însă pentru cetățeanul obișnuit este posibilitatea ca un guvern rău intenționat (scuze pentru pleonasm) să poată controla fiecare persoană, controlându-i banii. Cât timp există cash, există libertate. Banii electronici pot fi șterși virtual, limitați, poate fi controlată sursa lor, destinația lor, pot fi distribuiți în funcție de un credit social (cât de bine se conformează cetățeanul regulilor care i se impun) etc.

De curând, Federal Reserve Bank (banca centrală a SUA) a lansat un nou concept: „moneda digitală a băncii centrale” („Central Bank Digital Currency (CBDC)”). Totul este digital, „urmăribil”/“programabil”. În plus, o recentă știre ne anunță că “peste 80% dintre băncile centrale au luat sau iau în considerare lansarea unei monede digitale, potrivit indicelui global PwC CBDC 2022 care analizează și clasifică cele mai importante proiecte ale băncilor centrale privind banii digitali.”

În multe privințe, “banii digitali programabili” ar fi o fantezie devenită realitate pentru economiști, care cred că economiile sunt conduse de comportamentul uman, iar comportamentul uman este condus de stimulente, care ar putea fi integrate în banii digitali.

Evident, nu e nicio surpriză că mai ales sancțiunile pot fi ușor integrate în banii digitali. De exemplu, în utilizarea combustibililor fosili ar putea fi încorporată o suprataxă la nivel de TVA, în comparație cu utilizarea energiei verzi. Cumpărarea cerealelor cu zahăr poate crea un mic debit, în timp ce cumpărarea, de exemplu, de broccoli ar putea crea un mic credit. Cumpărarea unei arme, în schimb, sau a oricărui produs ce ar putea fi folosit ca armă, ar putea fi restricționată din start. Și așa mai departe.

Ei bine, este posibil ca, în curând, nici merdenele calde nu veți mai putea cumpăra dimineața, în drum spre birou, decât electronic. Așa că, bucurați-vă de foșnetul bancnotelor, până încă mai puteți!”, scrie aceasta pe site-ul juridice.ro.