Dezbaterile privind pensiile private din România au fost recent readuse în atenția publicului, în contextul unor opinii contradictorii și, uneori, eronate. Economistul Adrian Stanciu a explicat într-o analiză detaliată modul real de funcționare al Pilonului II și diferențele față de sistemul public de pensii, subliniind că regulile din România sunt în linie cu practicile europene și că banii acumulați nu pot fi retrași integral la pensionare.
Cum funcționează sistemul de pensii
În Europa, sistemul public de pensii este bazat pe principiul „pay-as-you-go” (PAYGO), prin care contribuțiile actualilor angajați finanțează pensiile celor retrași din activitate. Acest model a fost sustenabil în trecut, când populația activă era numeroasă, iar speranța de viață după pensionare redusă. Însă, în prezent, scăderea natalității și creșterea speranței de viață pun o presiune uriașă pe bugetele publice, ceea ce face sistemul dificil de menținut.
„Dezbaterea asta cu pensiile private e o cacofonie de idei exotice, multe dintre ele bazate fie pe o lipsă de informații, fie o lipsă de înțelegere. Hai să ne așezăm dezbaterea pe fapte, nu pe credințe. Faptele sunt așa. Sistemul public de pensii în Europa e complet nesustenabil.
El e construit pe principiul „pay-as-you-go”, (zis PAYGO), adică contribuțiile noastre de azi plătesc pensiile pensionarilor de azi, nu se acumulează nicăieri, dar ne dau nouă dreptul de a beneficia la retragere de o pensie, calculată cumva pe baza contribuțiilor, strict din considerente de echitate, deși sumele plătite de noi de-a lungul anilor au dispărut de mult.
Acest sistem a funcționat bine când demografia era favorabilă iar speranța de viață la pensionare relativ mică. Acum e pe dos. Demografia e în scădere abruptă iar speranța de viață în creștere accelerată. Sistemul e în colaps”, a scris Adrian Stanciu pe pagina sa de Facebook.
Pilonul II este tot o pensie publică
Pentru a contracara acest dezechilibru, statele europene au introdus Pilonul 2, o componentă a pensiei publice administrată privat, unde o parte din contribuția la asigurările sociale se acumulează într-un fond individual. Acest fond este investit în condiții reglementate, cu scopul de a genera randament și de a asigura un venit suplimentar la vârsta pensionării.
„Acest colaps e previzibil de multe decenii, de aceea statele europene au început să introducă în sistemul de pensii un al doilea pilon, bazat pe acumulare.
În acest sistem, banii plătiți de fiecare dintre noi se adună într-un fond care e administrat de o companie de pensii în niște limite legale impuse care au scopul de a genera un randament decent dar cu riscuri minime. Ăsta e preambulul. Pilonul 2 e tot o pensie publică, administrată diferit”, spune expertul.
De ce nu se pot retrage toți banii odată
În niciun stat european nu există posibilitatea retragerii integrale a fondurilor acumulate în Pilonul II la momentul pensionării, întrucât acest lucru ar contraveni scopului sistemului, acela de a asigura venituri regulate pe termen lung. În general, există trei modalități de plată:
„Fiecare dintre noi plătim 25% din (unele) venituri către sistemul public de pensii. DIN ACEȘTIA o parte, pentru unii dintre noi, merge către Pilonul 2, administrat ca mai sus, restul se duce în Pilonul 1 și plătește (o parte din) pensiile pensionarilor actuali. TOATE fondurile din CAS sunt scutite de impozit, impozitul se plătește din venitul net, după scăderea acestor cheltuieli. La maturitatea fondului (adică la atingerea vârstei de pensionare), banii revin persoanei pensionate SUB FORMĂ DE PENSIE. Asta e filozofia fondului, să asigure o alternativă la pensia PAYGO. Practica europeană diverge aici, dar NICIO țară europeană nu plătește toată suma la pensionare, pentru că asta contrazice scopul sistemului.
Practica e cam așa: Anuitate. E cea mai răspândită. Fondul respectiv e folosit pentru a cumpăra o rentă viageră de la o companie de asigurări reputată. Asta înseamnă o pensie garantată pe viață. Acoperă riscul de a supraviețui fondurilor și a rămâne la senectute fără bani, dar asta se face mediind între cei care trăiesc mult și cei care trăiesc puțin. E practica cea mai logică și cea mai sigură. Eu aș cumpăra o anuitate acum, cu banii jos, dacă ar exista la noi. Mai bine ne-am întreba de ce nu există…
Retrageri programate. Poți retrage în timp anumite sume, în funcție de nevoi. Etapizarea e gândită ca banii să ajungă pentru speranța medie de viață. Dacă mori, restul (dacă există) trece la moștenitori. Problema e că dacă trăiești mai mult decât banii, ghinion.
Un hibrid între cele două, în care poți retrage o parte la început (maximum 25%) fără taxe, restul pe parcurs, fie în etape fie convertit în anuitate. Restul sumelor sunt taxabile”, scrie expertul.
Taxarea pensiilor private și mituri frecvente
Contribuțiile la Pilonul 2 sunt scutite de taxe la momentul plății, însă veniturile obținute la pensionare sunt impozitate. Această abordare este folosită la nivel internațional pentru a permite investirea sumelor brute, ceea ce duce la acumularea unor fonduri mai mari pentru beneficiari.
„NICIO țară europeană nu permite retragerea integrală a fondurilor la pensionare, apropo de cineva care menționa buna practică europeană ca motiv al creării acestei percepții că fondurile vor fi plătite integral. Legea NU presupune că se naționalizează nimic, banii rămân tot ai noștri, dar retragerea lor e restricționată.
Din perspectiva taxării, logica sistemului e să nu taxeze banii la intrare ci la ieșire, deci nu când îi depui ci când îi scoți. E o logică bună pentru că taxele potențiale sunt la rândul lor investite și se acumulează așa că ai mai mulți bani la pensie. Din perspectiva echității, e firesc ca aceste venituri să fie taxate”, a scris Adrian Stanciu.
Explicația speranței de viață
O altă concepție greșită des întâlnită este legată de speranța de viață.
„Ăsta e sistemul peste tot în lume. Sunt foarte de acord că Guvernul trebuie să aibă răbdare și să comunice mult, să explice, să inițieze dezbateri publice. Dar noi, cei care comentăm, ar trebui să o facem în cunoștință de cauză. Banii din Pilonul 2 sunt ai noștri fix, dar fix în aceeași măsură ca banii din Pilonul 1 și provin fix din aceeași sursă, adică CAS. Eu nu m-am calificat pentru Pilonul 2 și plătesc TOT CAS în Pilonul 1. Pentru ce bani economisesc plătesc impozit și pe capital și pe veniturile generate de el. Hai să fim onești și, mai ales, informați.
P.S. Pe o tangentă, altă idee falsă circulată ultra-frecvent e că speranța de viață e cam de 75 de ani, deci mai trăiești 10 ani după pensie. Aceea e speranța de viață LA NAȘTERE. La 65 de ani, vârsta de pensionare, speranța de viață e 82, pentru că unii oameni au murit înainte de 65 de ani. Și informația asta e la un click distanță”, scrie expertul.
Adrian Stanciu este consultant în strategie și management, cu o experiență de peste două decenii în domeniul afacerilor și al dezvoltării organizaționale. Este cunoscut pentru analizele sale economice și sociale, pe care le publică frecvent în spațiul public, dar și pentru implicarea în proiecte de educație antreprenorială și leadership.
