Potrivit explicațiilor oferite de Adrian Țuțuianu, situația economică din anul 2025 este complicată, în special din cauza unor perioade de vârf în plata dobânzilor aferente datoriilor externe contractate în ultimii 20 de ani.
Adrian Țuțuianu spune că situația economică din 2025 este complicată
Cea mai mare parte a acestor datorii provine din anul 2020, în contextul pandemiei, când România s-a împrumutat masiv pentru a susține cheltuielile urgente.
Țuțuianu a subliniat că aceste împrumuturi au fost esențiale pentru menținerea plății salariilor și a altor obligații publice într-o perioadă în care activitatea economică era blocată. De asemenea, o parte din actualul deficit bugetar reflectă investițiile realizate în acea perioadă.
„Anul 2025 este dificil pentru că avem câteva momente de vârf în plata dobânzilor pentru datoriile externe contractate în ultimii 20 de ani. Cea mai mare parte a datoriilor contractate sunt din 2020, anul de pandemie. România s-a împrumutat foarte mult atunci, a fost nevoie să se rostogolească aceste împrumuturi.
Nu trebuie să uităm, că am văzut că se uită foarte ușor, faptul că în acești ani România a avut și cele mai mari investiții, deci o parte din acest deficit se regăsește în investiții și în ce s-a întâmplat în 2020, când am stat cu toții pe acasă, dar cineva a plătit salariile și o parte au venit din împrumuturi”, a declarat Adrian Țuțuianu la B1TV.
Un alt factor important care contribuie la deficit este aplicarea noii Legi a pensiilor
Un alt factor important care contribuie la deficit este aplicarea noii Legi a pensiilor, care a determinat o majorare semnificativă a cheltuielilor publice. Conform datelor prezentate de oficialul guvernamental, cheltuielile cu pensiile și salariile au crescut cu aproximativ 20%, ceea ce impune acum găsirea unor soluții de compensare bugetară.
Adrian Țuțuianu a mai afirmat că este esențial ca măsurile fiscale care vor fi adoptate să fie explicate clar în spațiul public, astfel încât populația să înțeleagă necesitatea acestora. De asemenea, a subliniat importanța ca aceste măsuri să nu afecteze românii aflați în situații vulnerabile.
„Iar o parte importantă a acestui deficit a fost generat și de măsura care cred eu că e corectă a majorării pensiilor, potrivit noii Legi a pensiilor.
Practic, cheltuielile cu pensiile și salariile au crescut într-un procent de circa 20%, ceea ce trebuie compensat într-un fel acum”, a conchis secretarul general adjunct al Guvernului.
