Potrivit explicațiilor oferite de Adrian Câciu, pachetele de măsuri sunt concepute greșit și afectează grav populația cu venituri mici și medii, în timp ce marile averi și companiile bogate rămân protejate. El susține că aceste politici sunt profund regresive și creează un dezechilibru fiscal major.
Adrian Câciu spune că România trece la un sistem de impozitare profund regresiv
Câciu subliniază că România trece de la un sistem de impozitare regresiv la unul profund regresiv, prin creșterea impozitelor indirecte aplicate consumului și muncii. Aceste măsuri lovesc în mod direct în cetățenii cu venituri reduse, în timp ce aplicarea uniformă a cotei unice de 16% nu este avută în vedere. Totodată, fostul ministru critică lipsa de curaj a autorităților de a impozita cheltuielile administrative externe ale companiilor mari, despre care ANAF estimează că ajung la aproximativ 40 de miliarde de euro anual.
Din perspectiva fiscală, efectul previzibil este accentuarea inflației și o posibilă intrare a economiei într-o recesiune reală. În ceea ce privește partea de cheltuieli, Adrian Câciu avertizează că măsurile propuse vor avea doar un efect temporar. Pe termen mediu, calitatea serviciilor publice, deja la un nivel scăzut, se va deteriora și mai mult, contribuind astfel la un efect recesionist și în zona cheltuielilor.
„România nu are nevoie de austeritate oarbă, ci de responsabilitate inteligentă. În ultima perioadă, unii confundă buna guvernare cu tăierea arbitrară de cheltuieli și creșterea, tot arbitrară, a impozitelor. Dar adevărul este simplu: nu putem construi o țară performantă cu măsuri de criză permanentizate. Ambele laturi ale pachetelor de măsuri despre care aud introduc România într-o criză profundă, pentru că sunt gândite eronat:
- Afectează populația săracă și clasa de mijloc dar lasă bogații în pace!
- Din perspectiva fiscalității, deși eram o țară cu impozitare REGRESIVĂ, devenim o țară cu o impozitare PROFUND REGRESIVĂ.
- Creșterea impozitelor indirecte, cele pe consum și muncă nu fac decât să lovească în cei mulți cu venituri mici și medii.
Văd că nu există nici măcar curajul de a se aplica celebra cota unică (deși are tot caracter regresiv) de 16% la tot! Nu există curajul impozitarii cheltuielilor administrative externe făcute de companiile mari! (cca. 40 de mld euro se externalizeaza anual, potrivit datelor ANAF)”, a scris Câciu pe Facebook.
Fostul ministru atrage atenția și asupra riscurilor sociale
Pe lângă implicațiile economice, Câciu atrage atenția și asupra riscurilor sociale. El consideră că aceste politici pot duce la o polarizare accentuată a societății, generând o criză socială în care diverse categorii sociale vor ajunge să se confrunte între ele, iar populația se va poziționa împotriva statului. În opinia sa, o astfel de situație poate fi deosebit de periculoasă pentru stabilitatea și coeziunea socială.
„Din perspectiva măsurilor fiscale, efectul va fi creșterea inflației și intrarea în recesiune (nu tehnică ci reală). Pe partea de cheltuieli, masurile vor avea efect doar pe termen scurt, pentru că, pe termen mediu, calitatea serviciilor publice (și așa era la un nivel jos) va scădea. Efect recesionist și la cheltuieli. Da, privilegiile trebuie tăiate, exceptiile trebuie eliminate, respectul public trebuie reintrodus. Dar respectul și calitatea nu se introduc nici cu bani și nici cu tăierea banilor de la oameni. Pachetul ne bagă în criză. Am zis-o de când actualul premier era președinte interimar al României. Am și zis atunci că NU sunt de acord cu această abordare. Și nu mi-am schimbat opinia, chiar dacă am fost atacat pentru acest afront! Dar altceva e mai grav: aceste masuri dincolo de efectul economic recesionist, creează o criză mai mare: o criză socială, în care unii sunt împotriva celorlalți și toți împotriva statului!”, a mai scris fostul ministru.
Fostul ministru afirmă că România are nevoie de reforme fiscale profunde, orientate spre echitate și responsabilitate, nu de măsuri de austeritate aplicate arbitrar. El pledează pentru o colectare mai eficientă a veniturilor și combaterea reală a risipei bugetare, în locul unor reduceri de personal sau tăieri care afectează investițiile și dezvoltarea.
„România are nevoie de:
- reforme fiscale profunde, nu de panică bugetară;
- colectare mai bună a veniturilor, nu doar de reduceri de personal și tăieri cu barda;
- combaterea risipei reale, nu a investițiilor necesare.
De aceea, nu voi susține niciodată o austeritate care lovește în oameni, în dezvoltare, în viitor. Nici nu voi tăcea când văd că, în numele „disciplinei fiscale”, se pregătesc soluții care taie fără să repare. România nu este o contabilitate rece. E o țară care are nevoie de echilibru, viziune și curaj. Știu ce înseamnă să fii ținta unei narațiuni simpliste. Știu și de ce a apărut și cine a comandat-o! Dar realitatea bugetară este complexă și cere mai mult decât populism și linșaj mediatic. Ne vom lupta pentru a proteja oamenii care nu se pot exprima public. Pentru oamenii cu venituri mici și medii. Chiar dacă e posibil să pierdem o bătalie pe moment, războiul cu mentalitatea austeră va fi câștigat de noi, de români!”, a conchis el.
Postarea poarte fi vizualizată aici.
