Adevărata bombă a pensiilor din România! Lovitură cruntă pentru 1,5 milioane de români
SURSĂ FOTO: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată
Urmărește pe Google News
Asta e adevărata bombă a pensiilor din România. Cifrele de la Eurostat arată o realitate cruntă. Un sfert dintre pensionarii României se aflau în risc de sărăcie în 2019, peste media UE (15%). Mai mult decât atât. Din 2014, acest indicator a crescut constant la nivelul blocului comunitar. În România sunt aproximativ 5 milioane de pensionari. Un sfert dintre ei înseamnă aproximativ 1,5 milioane.
Potrivit datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), femeile din Uniunea Europeană cu vârsta de peste 65 de ani au primit în 2019 o pensie care, în medie, a fost cu 29% mai mică decât cea a bărbaţilor.
Totuși, există și o veste bună. Mai exact, se pare că acest decalaj este în scădere, fiind cu aproape cinci puncte procentuale mai mic decât în 2010, când s-a situat la 34%.
De menționat este faptul că în toate statele membre, pensia primită de femei este mai mică decât cea a bărbaţilor. Cele mai mari diferenţe se înregistrează în Luxemburg, unde femeile cu vârsta de peste 65 de ani au primit în 2019 o pensie cu 44% în medie sub cea obţinută de bărbaţi. Alte state unde decalajul dintre pensiile primite de femei şi bărbaţi este unul semnificativ sunt: Malta şi Olanda (ambele cu 40%), Cipru (39%), Austria (37%) şi Germania (36%).
Ce pensie încasează femeile în România
În România însă, spre deosebire de alte țări europene, decalajul dintre pensiile primite de femei şi bărbaţi era de 24% în 2019, faţă de un decalaj de 55,1% înregistrat în 2015. La acest indicator, România devansează ţări precum Germania, Spania, Italia şi Franţa.
Cele mai mici diferenţe între pensiile primite de femei şi bărbaţi în 2019 se înregistrau în Estonia (2%), Danemarca (7%), Ungaria (16%), Slovacia (11%) şi Cehia (13%).
De asemenea, comparativ cu anul 2010, decalajul dintre o pensie primite de femei şi bărbaţi a scăzut în majoritatea statelor membre UE. Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Grecia (de la 37% în 2010 la 24% în 2019, 13 puncte procentuale – pp), Danemarca şi Slovenia (ambele cu 11 pp) şi Bulgaria (10 pp). În contrast, decalajul a crescut din 2010 în şase ţări membre UE: Malta (de la 22% în 2010 la 40% în 2019, sau 18 pp), Letonia (şase pp), Lituania şi Slovacia (ambele cu trei pp), Croaţia şi Italia (ambele cu două pp).
În același timp, datele publicate de Eurostat mai arată că în 2019 aproximativ 15,1% dintre pensionarii cu vârsta de peste 65 de ani din Uniunea Europeană erau expuşi riscului de sărăcie, în creştere uşoară faţă de o proporţie de 14,5% în 2018.
În majoritatea statelor membre, proporţia pensionarilor cu vârsta de peste 65 de ani expuşi riscului de sărăcie este cuprinsă între 10% şi 30%. În patru state membre acest risc este mai mare de 30%: Letonia (54%), Estonia (51%), Bulgaria (36%) şi Lituania (35%), iar riscul este mai mare de 20% în Croaţia (27,6%), Cipru (25,9%), Malta (24,1%) şi România (23,5%).
În România, datele arată dezastruos. Conform Eurostat, proporţia pensionarilor cu vârsta de peste 65 de ani expuşi riscului de sărăcie era de 23,5% în 2019, în creştere faţă de 21,3% în 2018 şi 18% în 2017.
În contrast, cea mai redusă proporţie a pensionarilor cu vârsta de peste 65 de ani expuşi riscului de sărăcie în 2019 se înregistra în Luxemburg (7%), Slovacia, Franţa şi Danemarca (toate cu 9%) şi Grecia (10%).
Recomandările noastre
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.