În contextul recentelor informații vehiculate în mediul online și preluate de unele publicații, Banca Națională a României (BNR) clarifică situația financiară proprie. Reprezentanții instituției subliniază că legarea cheltuielilor BNR de majorările de taxe este o afirmație lipsită de fundament. Într-un comunicat oficial, BNR oferă date concrete despre contribuțiile financiare aduse bugetului de stat în ultimii ani.
BNR acuză o campanie de dezinformare în mediul online
În comunicatul transmis luni, Banca Națională a României atrage atenția asupra unei campanii de dezinformare în spațiul public. Instituția susține că informațiile transmise pe rețele sociale și în unele publicații sunt false sau scoase din context.
Oficialii BNR precizează că aceste atacuri urmăresc atragerea atenției asupra celor care le lansează, ignorând explicațiile oferite anterior.
BNR amintește că nu este o instituție bugetară, iar legarea situației sale financiare de bugetul de stat nu are justificare contabilă. Relația dintre bancă și bugetul statului este strict legată de transferul a 80% din profit către bugetul național.
În anul 2024, Banca Națională a României a virat 3,074 miliarde de lei, iar suma totală transferată în ultimii cinci ani a depășit 9 miliarde de lei. În aceste condiții, instituția consideră ilogică asocierea cheltuielilor sale cu eventualele creșteri de taxe.
„În ultima perioadă se desfăşoară o campanie de dezinformare pe reţele sociale şi preluată de unele publicaţii la adresa Băncii Naţionale a României (BNR), prin difuzarea în mod repetat de informaţii false, scoase din context sau denaturate. Chiar dacă BNR a răspuns în mai multe ocazii la toate atacurile lipsite de fundament, observăm că acestea sunt reluate din dorinţa de a spori notorietatea celor care le utilizează fără discernământ.(…)
BNR nu este instituţie bugetară. A lega situaţia financiară a BNR de bugetul de stat nu are nicio raţiune contabilă. Singura legătură este dată de faptul că BNR virează 80% din profitul obţinut către bugetul de stat, ceea ce face ca BNR să fie unul dintre principalii contribuabili.
Anul trecut, BNR a virat la buget 3,074 miliarde de lei, iar în ultimii 5 ani (2020 – 2024) suma transferată la buget s-a ridicat la 9,120 miliarde de lei. În aceste condiţii, apreciem că este contradictoriu şi ilogic a acuza banca centrală că obţine profit şi, în acelaşi timp, a susţine că în România vor fi majorate taxele inclusiv din cauza cheltuielilor BNR”, se menţionează în comunicat.
Cheltuielile de personal și creșterile salariale, explicate oficial
Reprezentanții Băncii Naționale explică și situația salariilor și cheltuielilor de personal. Aceștia subliniază că salariile angajaților nu sunt plătite din bugetul statului, ci exclusiv din veniturile proprii. Aceste venituri provin din activitățile specifice desfășurate de orice bancă centrală.
În anul 2024, salariile din cadrul BNR au înregistrat o creștere medie de 7%. Comparativ, salariul mediu net din economie a crescut cu 13,4%, iar în sectorul public majorările au fost și mai mari.
Totodată, creșterea cheltuielilor totale cu personalul, de aproximativ 10%, s-a datorat și extinderii responsabilităților instituției. Noile cerințe legislative au determinat angajări suplimentare, promovări și recompensarea performanței. BNR consideră o eroare majoră confuzia între creșterea cheltuielilor totale și majorările individuale de salarii.
Achizițiile publice se desfășoară conform legii
În privința cheltuielilor pentru bunuri, servicii și alimente, oficialii BNR precizează că acestea respectă legislația în vigoare.
Toate procedurile se realizează prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) și sunt supuse controlului Curții de Conturi. Instituția respinge categoric afirmațiile conform cărora ar ascunde informații privind aceste cheltuieli.
BNR explică faptul că achizițiile de alimente sunt destinate cantinei interne și organizării unor evenimente, realizându-se pe baza unor contracte cadru multianuale.
De asemenea, sumele anunțate public reprezintă plafoane maxime, nu valori efective ale cheltuielilor. De regulă, sumele sunt recuperate parțial din achizițiile efectuate de angajați în cadrul unităților de alimentație proprii.
„A le prezenta ca fiind o descoperire a unor cheltuieli pe care BNR vrea să le ascundă este complet fals. Aceste achiziţii de alimente sunt făcute pentru cantina BNR şi evenimentele organizate de bancă, prin contracte cadru pe mai mulţi ani, iar sumele sunt în general recuperate ulterior prin achiziţiile făcute de angajaţi în unităţile de alimentaţie. Sumele anunţate public ale acestor contracte sunt plafoane maximale, nu cheltuieli efective”, se explică în comunicat.
Structura de conducere, semnificativ mai redusă decât în informațiile false
În ceea ce privește structura de conducere, BNR oferă date exacte despre organizarea instituțională. La nivelul centralei BNR funcționează în prezent 54 de directori și directori adjuncți, nu 200, așa cum s-a afirmat în mediul online. În total, banca deține 50 de structuri organizatorice, incluzând centrale și sucursale teritoriale.
Instituția precizează că nivelurile salariale reflectă piața muncii din România, dar și rolul BNR în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC).
În general, salariile se situează sub media europeană. În plus, structura de conducere a BNR este mai puțin stratificată față de alte bănci centrale europene, cu un procent de 10% față de media SEBC de 15%.
Clarificări privind declarațiile de avere și obiectivele BNR
Referitor la declarațiile de avere ale conducerii, BNR menționează că acestea au fost retrase de pe site-ul instituției ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale.
Decizia prevede eliminarea obligativității publicării acestor informații, iar măsura nu are legătură cu atacurile din mediul online.
În final, BNR reiterează că obiectivul său fundamental este stabilitatea prețurilor. Țintirea inflației este doar un reper tehnic utilizat în atingerea acestui scop. Potrivit reprezentanților instituției, scoaterea din context a acestui obiectiv denotă necunoașterea realităților macroeconomice.
