Washingtonul s-a retras din acest război – fără măcar să pregătească o strategie de retragere – război care a înghiţit trilioane de dolari, în care şi-au pierdut viaţa zeci de mii de persoane, majoritatea cetăţeni afgani, iar decolarea ultimului avion de transport militar din aeroportul de la Kabul a reprezentat simbolul înfrângerii Statelor Unite în Afganistan.

Unde s-a greşit?

Fără îndoială că această înfrângere nu este numai înfrângerea SUA, ci a întregii lumi occidentale. Occidentul a participat în Afganistan ca o mare alianţă. De exemplu, NATO s-a angajat direct, instituţional, în acest război. Deci, nu numai Statele Unite sunt motivul încheierii în acest mod inutil al eforturilor depuse timp de 20 de ani, ci întreaga lume occidentală analizează situaţia şi trage concluziile.

De altfel, încă de acum a fost lanstă o dezbatere puternică asupra întrebării „Unde s-a greşit?” atât în Washington D.C., cât şi în capitalele eurpene în cadrul ONG-urilor şi cercurilor de politică externă. Putem fi siguri că în lunile următoare va fi o dezbatere mult mai vie, scrie Hϋrriyet.

Ţinând cont de experienţa trăită, nu trebuie să fii analist de politică externă sau specialist în ştiinţe politice ca să poţi vedea această parte a acestei probleme. Chiar dacă există victorii pe termen scurt bazate pe superioritatea forţei armate într-o ţară străină, nu prea este posibilă apărarea pe termen lung a câştigurilor de pe teren şi, în acelaşi timp, să transformi ţara, instituţiile ei într-un mod radical.

Obiectivul construirii unei societăţi moderne era realist?

Vorbim despre o ţară dezbinată în care există prea multe identităţi etnice diferite, procesul de formare a unei naţiuni nu este finalizat, procentul de analfabeţi reprezintă aproape jumătate din populaţie (43%), structurile tribale tradiţionale îşi păstrează puterea, războaiele au durat zeci de ani şi s-au înregistrat şi acţiuni teroriste.

Şi într-un asemenea climat, considerând că avem în mână o baghetă magică, am crezut că se pot construi, într-un timp scurt, instituţiile unei scoietăţi moderne, dar acest lucru nu este deloc uşor.

Chiar dacă eforturile depuse au fost cu cele mai bune intenţii, valori, principii, precum supremaţia justiţiei, pluralismnul, alegerile, democraţia, guvernarea, se aşează cu mare dificultate în structura unei societăţi tradiţionale şi a instituţiilor.

În acest cadru, partea cea mai supărătoare a procesului care a început azi în Afganistan este întoarcerea la trecut prin pierderea câştigurilor obţinute în 20 de ani în domenii precum drepturile femeilor,educaţia tinerelor fete.

O problemă de moralitate din punctul de vedere al SUA

Societatea americană poate face oricâte calcule doreşte în legătură cu decizia de retragere, însă este vorba despre calculele celeilalte părţi a lumii în legătură cu Statele Unite din cauza modului în care au acţionat, în special în etapa retragerii din această ţară. Imaginile care s-au întipărit în minţile oamenilor au produs mari daune prestigiului şi încrederii SUA pe plan internaţional. Aceste scene reprezintă fragmente care completează percepţia, brandul SUA.

În acest punct, în privinţa SUA, înainte de toate există o problemă de moralitate. Administraţia SUA s-a retras fără a se uita în urmă, lăsând la mila talibanilor zeci de mii de cetăţeni afgani cu care a colaborat pe teren timp de 20 de ani.

Evenimentele ce au avut loc sunt exemple despre felul în care o superputere lasă în urmă pe toată lumea, fără a avea mustrări de conştiinţă, atunci când primează propriile interese. De acum încolo, toată lumea ar trebui să se gândească nu o singură dată, ci de două ori pentru o colaborare cu Statele Unite.

Problema de credibilitate a preşedintelui Biden

Aici ne întâlnim cu un impas considerabil. Pe de-o parte, din poziţia de cea mai importantă putere globală SUA adoptă poziţii ferme în privinţa problemelor mondiale şi invită celelalte ţări şi pe aliaţii lor să adopte şi ei o poziţie. La urcuşurile şi coborâşurile din procesele politicii interne şi la cele privind funcţionarea mecanismelor de decizie am fost martori atât în timpul administraţiei Trump, cât şi administraţiei Biden, iar acestea pot afecta, pot favoriza schimbarea angajamentelor asumate de SUA.

După fiecare scrutin, preşedinţii SUA, care în urma calculelor şi conform intereselor politice schimbă toate politicile noii administraţii, precum şi structura complicată şi cu mulţi actori ai factorilor de decizie reprezintă un obstacol serios în faţa politicilor pe termen lung, de stabilitate şi durabile.

Dacă privim din acest punct de vedere, plecarea intempestivă din Afganistan fără a se consulta cu aliaţii europeni, tocmai când preşedintele Joe Biden vorbea despre obiectivul unui nou început împreună cu Europa, cu care îmbunătăţise relaţiile, va deschide, a deschis calea unui sentiment de neîncredere a ţărilor din Europa faţă de SUA.

Această atitudine va afecta şi valorile democraţiei liberale ale preşedintelui democrat şi a Statelor Unite, precum şi obiectivele politicii externe în ceea ce priveşte lupta cu regimurile autoritare. Iar problema credibilităţii îl va urmări pe Biden ca o fantomă oriunde s-ar duce.

O ţară care nu poate menţine funcţionarea aeroportului, mai poate fi administrată?

SUA au pierdut războiul din Afganistan în faţa unei organizaţii teroriste, fundamentaliste. În această înfrângere este şi ceva ironic. Astfel că, în faţa unei superputeri a lumii se găseşte o organizaţie, adică talibanii, care astăzi este în poziţia de învingătoare şi care nu are cunoştinţele tehnice necesare pentru a menţine în funcţiune un aeroport, de a asigura decolarea şi aterizarea avioanelor. Din acest motiv, caută ajutor tehnic din alte ţări. Iar numele vehiculate sunt Turcia şi Qatarul.

Până şi această problemă cu care ne confruntăm în privinţa funcţionării unui aeroport ne arată câtă incertitudine şi haos va fi în Afganistan în perioada în care la putere se vor afla talibanii.

Acum talibanii administrează întreaga ţară. Îşi vor asuma responsabilitatea funcţionării tuturor serviciilor de bază ale ţării, de la Banca Centrală şi până la sănătate. De exemplu, au misunea de a lupta eficient împotriva COVID-19. Vor trebui găsite soluţii la toate aceste probleme urgente, la care prevederile legii sharia nu vor fi îndeajuns.

Lumea nu ştie ce o aşteaptă

Aceasta este adevărata problemă. Comunitatea internaţională nu ştie ce o aşteaptă în Afganistan în perioada următoare. Atunci când privim spre viitor vedem numai scenarii negative. Prima dintre incertitudini este legată de mentalitatea talibanilor în privinţa administrării ţării.

Iar şi mai important, atitudinea talibanilor faţă de dreptul la viaţă al oamenilor, drepturile omului, drepturile femeilor, şi în special al educaţiei tinerelor fete va fi determinantă din punctul de vedere al segmentelor sensibile ale comunităţii internaţionale şi va afecta în mod negativ cooperarea lumii cu Afganistanul.

Iar o altă problemă neplăcută este probabilitatea transformării din nou într-o regiune instabilă pentru întreaga lume, aşa cum s-a întâmplat şi în trecut, în anul 2001, când SUA au declarat război talibanilor, în cazul în care ţara va fi cuprinsă de o posibilă confruntare internă.

În următorii ani Afganistanul va continua să preocupe comunitatea internaţională sub toate aspectele. Ne exprimăm îngrijorarea că acum se deschide în Afganistan paranteza unei perioade foarte problematice, dureroase şi obositoare.

Sursă foto: captură video ABC News