62% din industria de software traieste din exporturi

Diversele statistici nu sunt concordante, dar decalajele care ne despart de celelalte tari europene sunt, in oricare dintre evaluari, aceleasi. Avem 39 de computere la 1.000 de locuitori, adica nici a treia parte din coeficientul Ungariei; 3,3% utilizatori de Internet, adica de trei ori mai putin decat Cehia; cheltuim pe piata IT de sapte ori mai putin decat polonezul si de 15 ori mai putin decat slovenul. „Este ca si cum ai incerca sa vinzi detergent pentru masini automate atunci cand doar 2% d

Diversele statistici nu sunt concordante, dar decalajele care ne despart de celelalte tari europene sunt, in oricare dintre evaluari, aceleasi. Avem 39 de computere la 1.000 de locuitori, adica nici a treia parte din coeficientul Ungariei; 3,3% utilizatori de Internet, adica de trei ori mai putin decat Cehia; cheltuim pe piata IT de sapte ori mai putin decat polonezul si de 15 ori mai putin decat slovenul. „Este ca si cum ai incerca sa vinzi detergent pentru masini automate atunci cand doar 2% din populatie are asemenea masini de spalat”, spune presedintele ARIES, dl Alexandru Borcea.
Pe o piata IT formata din sase state est europene, Romania este ultima, cu o cota de 4%, tot atat cat si Slovenia, in urma Rusiei (39%), Poloniei (22%), Cehiei (19%) si Ungariei (12%).
Cu o cerere atat de slaba pe piata interna, nici nu trebuie sa mire ca industria autohtona de software se hraneste mai mult din exportul de produse si servicii, iar cel mai important consumator din piata este Guvernul Romaniei. Intr-adevar, cea mai impresionanta crestere a penetrarii IT este in zona guvernamentala, unde s-au facut achizitii masive in ultima vreme, indeosebi de catre MCTI si MEC, care au dezvoltat foarte rapid programe de servicii IT. La acestea se adauga programele pentru fiecare minister in parte, incepand cu web site-urile si incheind cu bazele de date. Serviciile IT solicitate de organizatiile guvernamentale, din bani publici, si softurile de factura economica (contabilitate, financiar etc.) aproape ca epuizeaza ceea ce se poate numi modesta noastra piata interna.
„Nu atat pirateria, cat de nivelul si structura consumului tin foarte jos vanzarile pe piata interna, intareste si dl Florin Talpes, presedintele ANIS. Iar din 10 dolari care se cheltuiesc pe piata IT, opt se dau pe hardware si doar doi pe software. In Germania, raportul este invers: patru dolari se cheltuiesc pe hardware si 6, pe software.
Aceasta ne conduce la ideea ca, in Romania, infrastructura informatica este mult subutilizata. Piata noatra de soft este de 2,2 ori mai mica, iar cea de servicii IT, de 3,7 ori mai mica decat o piata normala.” Disproportia dintre valoarea pietei de hard si aceea a pietei de soft spune foarte mult despre imaturitatea obiceiurilor noastre de consum in materie: multi romani inca mai cumpara PC-urile ca mobilier, pentru ca „da bine”.
„Or, softurile sunt acelea care pun in valoare echipamentul hard. Investind in hardware fara a investi cel putin tot atat de mult in aplicatiile soft necesare si in serviciile aferente, sansele de recuperare a investitiei raman mici. Decalajul intre dinamicile hard si soft exista si pe plan mondial, desi nu este atat de accentuat ca in Romania, evoluand astfel, vom ajunge sa dezvoltam, de pilda, o banda de comunicatii de sute de Kb, dar pe care riscam sa o folosim pentru e-mail-uri.”