2016, un an bun pentru împrumuturi, dar slab pentru economisire

2016, un an bun pentru împrumuturi, dar slab pentru economisire
Publicat de Valentin Vioreanu la 27 aprilie 2016, 06:35

Bursa de valori, fondurile de investiții mutuale, fondurile de pensii, ca și obligațiunile de stat sau certificatele de trezorerie, au înregistrat creșteri minime în primul trimestru al anului, pe fondul costului redus al finanțării și al lichidității ridicate.

Aurel Drăgan

Dobânzile instrumentelor de finanțare, fie credite, fie obligațiuni, ca și cele ale randamentelor majorității modalităților de economisire sunt la minime istorice pentru țara noastră. Pe de o parte este bine pentru cei care caută finanțare pentru că se pot împrumuta la costuri mici, dar pe de altă parte este dificil pentru cei care economisesc să găsească instrumente care să le ofere randamente suficient de atractive.

Titlurile de stat au finalizat primele trei luni ale anului cu dobânzi mai mici de 1% pentru scadențele mai mici de un an. Scăderea inflației și nivelul mare de lichiditate din piață au permis Ministerului de Finanțe să se împrumute de pe piața internă la costuri minime. Situația a fost susținută și de cererea mare a companiilor de profil din piață în principal bănci comerciale, dar și fonduri de pensii private sau mutuale. Certificatele de trezorerie s-au vândut cu dobânzi la jumătate față de cele de anul trecut, coborând până la 0,45% în martie, iar titlurile de stat au încheiat trimestrul la 0,68% la maturitate pe un an.

Obligațiunile de stat în lei cu scadența la trei ani au ajuns, de asemenea, sub 2%, finalul trimestrului găsind dobânzile la 1,9%. Cele cu maturitatea la cinci ani au avut un randament de sub 3% și în a doua parte a anului trecut, iar acum au coborât la 2,7%, iar bondurile cu scadența la zece ani au intrat pe piață cu dobânzi de 3,38%. Ministerul de Finanțe se împrumută astfel la costuri minime și a contract, în primele trei luni, 8,6 miliarde lei și 775 milioane euro, acoperind în avans (cu o lună) nevoie de finanțare din acest an. Pe piețele internaționale, Ministerul de Finanțe a reactivat două tranșe de obligațiuni în euro emise în octombrie anul trecut, una în valoare de 750 milioane euro cu scadența la zece ani și una de 500 milioane euro cu scadența la 20 de ani. În timp ce prima a avut o dobândă de 2,55% (în scădere de la 2,845% anul trecut), cea de-a doua s-a dat la 3,9% (față de 3,93% inițial).

Câștiguri mici la fonduri

Dobânzile aferente instrumentelor de finanțare ale statului, randamentele depozitelor bancare la termen și cotația activelor listate la bursele de valori sunt elementele care influențează semnificativ evoluția fondurilor mutuale de investiții, ca și câștigurile oferite de fondurile de pensii private. În primul trimestru, câștigurile acestora au fost foarte mici, acolo unde nu au fost negative; în timp ce fondurile de obli­gațiuni au rămas pe plus, dar cu randamente foarte mici (în jur de 1%), cele cu investiții în acțiuni au avut scăderi de până la 10%, trase în jos de evoluția bursei de valori.

Dintre 35 de fonduri mutuale de investiții, principalele fonduri după valoarea activelor și care acoperă aproape întreaga piață, 20 au încheiat primul trimestru pe plus, cel mai mare câștig fiind la Erste Euro Bond cu 1,4%, iar 15 pe minus, cea mai mare scădere fiind înregistrată de Active Dinamic, cu -9,99%. Fondurile de pensii administrare privat (Pilonul II), conservatoare în privința investițiilor realizate, au reușit evoluții pozitive, cu câștiguri mici. Rata de rentabilitate a fost, în martie, de 1,94%, în timp ce media ponderată de rentabilitate pentru ultimele 24 de luni s-a ridicat la 5,83%.

Bursa de Valori București (BVB) a terminat primul trimestru în scădere, cu -3,8%% pe principalul indice, BET, dar aceasta după ce a înregistrat un minim de 14% pe parcursul celor trei luni. Bursa noastră a evoluat mai slab decât cele din regiune, unde indicele BUX din Ungaria a finalizat trimestrul cu plus 10,5%, iar WIG20 din Polonia a terminat cu plus 7,45%, dar mai bine decât indicele DAX al Germaniei, care a consemnat un minus de 7,2%. Indicele BET a fost tras în jos de evoluțiile OMV Petrom și BRD, care reprezintă împreună 26,3% din valoarea indicelui și care au înregistrat evoluții negative, de -17,2% pentru OMV și -10,7% pentru BRD.

Evoluția bursei este însă în creștere după primul trimestru, pe fondul domolirii temerilor de pe piețele erueopene, lucru care nu se poate spune despre dobânzile bancare, care rămân la valori minime. Dobânda de politică monetară a Băncii Naționale se păstrează la 1,75%, dar facilitatea de depozit rămâne la 0,25%, cu influență directă în dobânzile oferite de bănci pentru depozitele la termen și care se învârt în jurul a 1%. Situație care nu se va modifica semnificativ decât spre sfârșitul anului, când nivelul inflației este așteptat să redevină pozitiv. 

-3,8%
este scăderea indicelui BET de la BVB în primul trimestru al anului

Informații articol
Etichete:
Publicat în: Economie
Despre autor
Valentin Vioreanu

M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.