Potrivit Ministerului de Finanţe, reducerea TVA la produsele de panificaţie, de la 24% la 9%, este determinată de necesitatea luării unor măsuri urgente pentru combaterea evaziunii fiscale în acest domeniu şi implicit a muncii la negru. Deşi pe termen scurt măsura vizează diminuarea considerabilă a fraudei în acest domeniu, încurajarea comerţului licit şi creşterea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat, pe termen lung măsura este intenţionată a pune şi premisele pentru diminuarea preţurilor la raft ale produselor de panificaţie, produse de bază în alimentaţie, un demers pe care marii comercianţi sunt dispuşi să-l facă.
Una caldă…
Prin aplicarea unei cote reduse de TVA de 9% pe întregul lanţ de producţie şi distribuţie a produselor de panificaţie şi a materiei prime principale, respectiv grâul şi făina în paralel cu menţinerea taxării inverse la cereale, autorităţile preconizează o reducere considerabilă a fraudei din acest domeniu. Măsura de reducere a TVA de la 24% la 9% este una pozitivă, în special pentru comercianţii producători şi distribuitori. Totuşi, o posibilă scădere a preţurilor produselor de panificaţie şi respectiv impactul acestei scăderi asupra buzunarului consumatorului final va fi în mod direct impactată de deciziile de management ale comercianţilor. Aceştia din urmă pot opta pentru o realizare rapidă a profitului fară a diminua preţurile produselor comercializate, decizie benefică pe termen scurt, sau pot diminua preţurile produselor finite încurajând o potenţială creştere a cererii şi în consecinţă a producţiei pe termen lung.
În paralel cu această măsură, în vederea reducerii fraudei, autorităţile trebuie să aibă în vedere eficientizarea proceselor de plată-colectare a taxelor şi de verificare a comercianţilor care activează în aceste sectoare. Potrivit argumentării Ministerului de Finanţe, scăderea veniturilor la bugetul de stat ca urmare a diminuarii cotei de TVA la produsele de panificaţie va fi compensată de creşterea accizei la alcoolul etilic şi implementarea unor măsuri de accizare a produselor de lux, cum sunt bijuteriile de aur-platină, autoturismele cu o capacitate cilindrică mai mare de 3.000 cmc, confecţii din blănuri naturale etc.
… două reci
Dacă, pe de-o parte, măsura privind diminuarea TVA pentru produsele de panificaţie este percepută ca o măsură pozitivă, în ceea ce priveşte introducerea accizei la produsele de lux o serie de semne de întrebare pot fi ridicate cu privire la obţinerea rezultatelor aşteptate şi previzionate de autorităţi.
Totuşi, creşterea semnificativă a accizei la alcolul etilic şi introducerea ei la produsele de lux precum bijuteriile şi autoturismele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, poate avea ca impact o scădere imediată a consumului şi implicit a încasărilor la buget
Mai mult, măsura descurajează producţia şi comercializarea produselor de lux în România, consumatorii finali putând să se îndrepte către pieţe de desfacere a anumitor produse (de exemplu bijuterii) din alte ţări care nu impun o acciză şi care chiar practică o cotă de TVA mai redusă, România numărându-se printre statele membre UE cu cele mai ridicate cote de TVA. Mai specific, în România un consumator trebuie să plătească pentru achiziţionarea unei bijuterii – preţul bijuteriei + acciza aferentă + 24% TVA aplicat preţului, inclusiv accizei, în timp ce, într-un alt stat membru unde astfel de produse nu sunt accizabile va achita considerabil mai puţin. Autoritățile consideră însă că, impactul social al acestei măsuri nu este unul semnificativ, stabilirea de accize pentru o serie de produse de lux neavând un impact negativ asupra populaţiei, deoarece vizează un segment restrâns de consumatori.
Tot în categoria măsurilor menite să combată evaziunea fiscală trebuie încadrată şi extinderea taxării inverse din punct de vedere al TVA pentru livrările de energie electrică către persoanele impozabile şi pentru tranzacţiile cu certificate verzi. Implementarea taxării inverse pentru livrările de energie către persoanele impozabile care au ca principal obiect de activitate comercializarea energiei şi, de asemenea, pentru tranzacţiile cu certificate verzi are efecte benefice. E o măsură binevenită în combaterea evaziunii fiscale, dar mai ales pentru că soluţionează o serie de probleme semnificative de cash-flow pe care le întâmpinau operatorii pieţei de energie. Proiectul introduce şi o serie de modificări necesare reglementării unor aspecte legate de înregistrarea în scopuri de TVA, anularea înregistrării şi re-înregistrarea în scopuri de TVA a persoanelor impozabile, măsura menită să asigure un tratament fiscal echitabil şi care respectă principiul proporţionalităţii.
Jean-Marc Cambien, Partener,
departamentul de Asistenţă fiscală,
Ernst & Young România


Te-ar putea interesa și: