Programul de convergenţă pentru anul în curs, aprobat recent de guvernul Ponta, atestă acest lucru, care, oricum, era tot mai veridic în ultima perioadă. Guvernatorul BNR preciza, încă din decembrie anul trecut, că trecerea la moneda europeană în 2015 nu mai intră în discuţie. După declaraţia lui Mugur Isărescu, acest deziderat a fost preluat chiar şi de premierul Victor Ponta, care la începutul anului a anunţat că intrarea României în zona euro nu mai reprezintă o ţintă credibilă pentru 2015, orizontul pentru finalizarea acestui proces fiind mai degrabă anul 2020. Deocamdată, nu s-a stabilit o nouă ţintă, guvernanţii precizând doar faptul că „angajamentul de adoptare a monedei euro este menținut pentru o dată la care va fi atins obiectivul privind îndeplinirea criteriului nominal şi real de convergență“. Trebuie menţionat faptul că mai mulți economişti şi analişti au tras semnale de alarmă încă de acum un an sau chiar doi, însă până acum, contrar trendului est-european, România se ţinea ferm pe poziţie. Polonezii au anunţat primii că doresc o amânare, bulgarii i-au urmat, iar ungurii nici nu vor să audă deocamdată de euro, în situaţia în care la Budapesta este un amalgam de măsuri pentru menţinerea economiei pe linia de plutire.

Singurul care încă spera că moneda europeană va înlocui leii din buzunarele românilor era Traian Băsescu, care, în martie anul curent, menţiona că atât aderarea la spaţiul Schengen, cât şi trecerea la euro sunt esenţiale pentru România. Privind lucrurile din punct de vedere economic, pentru a putea adera la zona euro, ţara noastră trebuia să facă sacrificii enorme, mai ales în privinţa păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB. O intrare accelerată în zona euro putea aduce mari traume economiei locale, precum şomaj şi creştere economică redusă sau acumularea dezechilibrelor de genul celor văzute la ţările PIIGS, semnala în urmă cu un an Florin Cîţu. Totuşi, dacă e să ne raportăm doar la deficitul bugetar, observăm că prin programul de convergenţă autorităţile se angajează să păstreze acest indicator sub nivelul de 3%. Să nu uităm faptul că Finanţele au avut de furcă, în ultimii ani, cu încadrarea deficitului în ţinta negociată cu FMI şi Comisia Europeană, chiar dacă mari proiecte de dezvoltare a României au fost amânate, resursele financiare fiind alocate pentru „problemele zilnice“: plata pensiilor şi salarilor etc. Pentru românii cu credite în moneda națională, amânarea trecerii la euro poate fi benefică sau nu, în funcţie de evoluţia monedei europene şi de „butoanele“ de la BNR.