Oferta publică inițială (IPO) a Facebook s-a încheiat în urma cu trei luni, dar efectele acesteia sunt încă în vigoare. Scandalul care a urmat IPO-ului a acoperit în totalitate succesul inițial, iar cotația a intrat pe un trend puternic descendent, care a înjumătățit valoarea de piață a companiei americane.
Timp de doi ani, anteriori listării, analiștii și companiile de specialitate s-au întrecut în evaluări de zeci de miliarde de dolari pentru compania care deține serviciul de socializare cu același nume. Facebook venea cu o schimbare de paradigmă în industria online, cu efecte asupra modului de promovare, a marketingului, a comunicării. Toate acestea s-au luat în calcul atunci când compania a fost evaluată și sunt valabile și în prezent, Diferența este că acum investitorii sunt mult mai atenți la ce decizii ia firma condusă de Mark Zuckerberg, iar transparența obligatorie prin listare permite o evaluare imediată.
Noutățile pe care Facebook le-a adus sunt cele care permiteau companiilor să evalueze compania la 100 miliarde dolari. Cifră care a „ținut“ până la finalul ofertei, fiind și cotația cu care a început tranzacționarea, respectiv 38 de dolari pe acțiune. Din păcate, euforia a dispărut din primele zile de tranzacționare, când cotația a arătat că prețul din IPO reprezintă o supraevaluare. Mai mult, scandalul generat de problemele tehnice ale platformei de tranzacționare a Nasdaq au împins și mai jos cotația. La trei luni de la listare și de la capitalizarea de 100 miliarde de dolari, titlurile Facebook se tranzacționează cu puțin peste 19 dolari, echivalentul unei capitalizări de circa 50 miliarde dolari.
Monetizarea utilizatorilor
De altfel, ultima investiție de anul trecut în acțiunile Facebook, realizată de un grup de clienți bogați ai Goldman Sachs şi care s-a ridicat la 1,5 miliarde dolari, evalua compania la 50 de miliarde. Se poate spune că Facebook a ajuns la valoarea de echilibru și urmează o perioadă de stagnare (pentru acumulare), după care va crește? Nu prea. În primul rând, pentru că nu se știe cum vor arăta rezultalele financiare de la finele anului, iar în al doilea pentru că scandalul legat de IPO nu s-a încheiat.
Principala problemă legată de rezultatele financiare este monetizarea celor 955 de milioane de utilizatori. Monetizare greu de realizat, în condițiile în care marea majoritate a veniturilor Facebook sunt din SUA și completate cu cele din Europa. Restul lumii însă utilizează serviciul de socializare fără ca Zuckerberg să obțină vreun ban de pe urma lor. Și cum criza economică încă străbate principalele piețe ale lumii, este greu de crezut că Facebook va reuși să își majoreze veniturile în următorii ani.
Aceasta nu îl oprește, însă, pe Zuckerberg să construiască un nou sediu pentru companie. Proiectul prezentat, creația lui Frank Gehry, este grandios, cu o suprafață totală de 39.000 de metri pătrați și o lungime de peste un kilometru și jumătate. Costurile proiectului ce va demara anul viitor nu au fost dezvăluite, dar este de presupus că nu vor fi deloc mici.
Insiderii vând acțiuni
Problema de software a Nasdaq a creat pierderi mari investitorilor din IPO, evaluate la peste 350 milioane de dolari doar pentru UBS și clienții săi. Problema tehnică din perioada IPO a fost că investitorii introduceau ordine de cumpărare, dar sistemul nu le trimitea confirmarea aferentă ordinului, ceea ce i-a făcut să repună cererile, cumpărând în final mai mult decât intenționau.
Nasdaq OMX a anunțat că va plăti brokerilor care au pierdut bani din cauza problemelor tehnice 62 milioane dolari, sumă crescută de la 40 milioane dolari. Intermediarii, precum elvețienii de la UBS, consideră suma prea mică pentru a acoperi pierderile. Iar acum este așteptată luarea unei decizii de către SEC (CNVM-ul american).
Un alt element care a contribuit la scăderea cotației Facebook a fost decizia de a permite deținătorilor de acțiuni dinainte de IPO, cei care au realizat efectiv oferta, să vândă acțiuni la doar trei luni după listare. De obicei, termenul este mult mai lung, de cel puțin șase luni, perioadă care se negociază între intermediarul ofertei și proprietarii acțiunilor.
Unul dintre cei care au profitat imediat de această prevedere este Peter Thiel, unul dintre directorii companiei și printre primii investitori. Thiel a investit jumătate de milion de dolari în 2004, pe vremea când ­Facebook era încă doar un serviciu de socializare limitat la studenții americani. După vânzarea de acum, Peter Thiel a obținut peste un miliard de dolari, dar suma ar fi fost mult mai mare dacă valoarea de piață a companiei nu era de 50 miliarde dolari.
De unde și probleme, deoarece investitorii se întreabă de ce a preferat Thiel să vândă acum, la un preț atât de mic. Sau poate știe ceva, lucruri care să nu fie puse la dispoziția investitorilor? Urmează să aflăm. Până atunci putem spune că întârzierea listării Facebook în sistemul alternativ de la Bursa de Valori București este de bun augur.