«Mai mult ne afectează seceta, prelungită pentru al doilea an consecutiv. Se va simţi în profitabilitate», e răspunsul pe care îl dă Eugen Scheuşan, şeful Electromagnetica – una din companiile care cumpără curent de la Hidroelectrica prin contract direct, la întrebarea în ce măsură i-au fost afectate afacerile de intrarea în insolvenţă a celui mai mare producător de energie local. Dă și un exemplu concret: „pe divizia de furnizare de energie am avut pierderi de patru milioane de lei, în ultimul trimestru din 2011“.
De menţionat că profitul Electromagnetica a scăzut, anul trecut, pentru prima dată din 2004, înjumătăţindu-se la 12,9 milioane de lei, deşi afacerile companiei au crescut cu 4,5%, până la 495,2 milioane de lei (circa 116,8 milioane euro).
Electromagnetica s-a delimitat de aşa-zişii „băieţii deştepţi“ care cumpără energie ieftin pentru a o vinde mai departe mai scump: „Am acceptat toate condiţiile Hidroelectrica la renegocierea contractului de achiziţie a energiei electrice.
S-a adăugat o anexă referitoare la majorarea preţului şi scăderea cantităţii de energie furnizată (…) n-am comentat deloc“, precizează Scheuşan. În termenii noului contract, Electromagnetica va primi cu 20% mai puţină energie decât până acum (0,8 terawaţi), la un preț minim de 189 de lei pe MWh; preţul mediu pe bursa de energie OPCOM este de 220 lei/MWh. Cum seceta a băgat Hidroelectrica în forţă majoră pentru al doilea an consecutiv, compania va reduce însă livrările de energie şi mai mult, direct proporțional cu reducerea producției (față de producția bugetată pentru august, de 1.100 Gwh, Hidroelectrica va realiza doar 700 GWh).
Cu alte cuvinte, „seceta scumpeşte energia electrică şi nu este exclusă o eventuală prelungire a stării de insolvenţă a Hidroelectrica“, explică Ionuț Purică, expert pe energie și mediu în cadrul Academiei Române, adăugând că, „furnizorii de energie care trebuie să-şi construiască un portofoliu de surse de energie nu vor mai avea posibilitatea să ia energie mai ieftină din hidro şi vor apela la surse mai scumpe, ceea ce va creşte preţul acesteia către întreaga economie“.
Există viaţă şi după „forţa majoră“
„Nu contăm doar pe această energie (de la Hidroelectrica – n.red.). Suntem activi pe toate zonele energetice din toate sursele posibile şi vom putea să acoperim necesarul clienţilor noştri indiferent de criza declanşată de secetă sau de insolvenţă“, este replica lui Eugen Scheuşan. Pe ce se bazează? Cu băieţi deştepţi la conducere, dar nu în sensul în care sunt numiţi cei care fac afaceri suspect de profitabile cu energie, Electromagnetica şi-a extins producţia în mai multe domenii (contoare electrice, aparate de măsură, echipamente pentru automatizarea căilor ferate, scule şi matriţe, piese auto, dar şi producţie de energie electrică din surse regenerabile şi de sisteme de iluminat pe bază de electroluminiscențe). „Ideea cu LED-urile ne-a venit de foame… pentru că ne-a scăzut activitatea din alte linii de business (…) odată cu vânzarea Romtelecom, nu am mai produs echipamente de telecomunicații pentru că au început să fie importate din țara noului proprietar. Am diversificat producţia forţaţi de împrejurări“, face o paranteză şeful Electromagnetica. Între timp, tradingul de energie a ajuns la o pondere de circa 80% din afacerile Electromagnetica. Mai departe, dezvoltarea companiei vizează extinderea capacităţilor de producere a energiei verzi – în următorii zece ani, lanţul de zece microhidrocentrale de pe Valea Sucevei, cu o putere instalată de aproape 6 MW, se va dubla, în urma unor investiţii de 25-30 milioane euro. Electromagnetica pune energia verde pe care o produce într-un coş cu energie din alte surse (hidro, nuclear, termo) şi le vinde la pachet către circa 250 de clienţi, „toţi din sectorul privat şi toţi companii cu activitate în zona industrială. Nu am vândut niciodată înapoi vreunei entităţi a statului român şi nu am exportat energie electrică“, arată el, din nou, de ce nu vrea să fie asociat cu „băieţii deştepţi“. În căutarea profiturilor viitoare, conducerea companiei vrea să crească producţia de corpuri de iluminat prin LED. „Am vândut în primul an de 1,5 milioane euro. În 2013, sperăm să ajungem la șase milioane euro din această linie nouă de business“, spune Eugen Scheuşan.
Impactul insolvenţei Hidroelectrica pe bursă
Şi totuşi, seismul insolvenţei Hidroelectrica s-a resimţit serios pe bursă. De pildă, Electromagnetica (cotată sub simbolul ELMA) a simţit din plin efectele „campaniei furibunde împotriva furnizorilor“, după cum se exprimă Scheuşan; de la începutul anului, acţiunile s-au prăbuşit cu 50%. Până la închiderea ediţiei Capital, ultima tranzacţie cu aceste acţiuni s-a perfectat la un preţ de 0,15 lei/titlu, ceea ce evaluează compania la 22,2 milioane de euro.Pentru un tablou complet, e nevoie de câteva detalii despre momentul în care seceta loveşte: Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în luna iunie, la solicitarea Consiliului de Administraţie, pe motiv că a scăzut cifra de afaceri (cu 10% în 2011) şi au crescut datoriile (27 mil. euro), pe fondul unui „dezastru de management“ şi al secetei din 2011. Astfel, administratorul judiciar, Euro Insol, a renegociat contractele bilaterale şi a impus clienţilor o majorare cu 20%-25% a tarifelor şi reducerea cantităţilor cu 10%-20%.
De altfel, principala problemă cu cei zece clienţi, cunoscuţi ca „băieţii deştepţi“ (Euro P.E.C., Alro, Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq RomEnergie, EFT Ag, EFT România) a fost prețul la care aceștia au cumpărat energia, care a fost anul trecut de 130,9 lei în medie pe MWh, cu 25% mai mic decât prețul mediu de pe bursă. În total, 82% din energia electrică produsă de Hidroelectrica a fost livrată, anul trecut, prin contracte bilaterale. Producătorul de energie a pierdut astfel circa 90 de milioane de euro, bani pe care i-ar fi obținut în plus dacă ar fi vândut această cantitate de electricitate pe bursa de energie OPCOM. După calculele realizate de Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, societatea a pierdut, în ultimii trei ani, circa 481 mil. euro din vânzarea de energie sub prețul pieței. Până acum au fost denunţate şase contracte, cu Euro P.E.C, Energy Holding, EFT, Alpiq RomIndustries şi Alpiq RomEnergie.
