Doar unul din cinci români de până în 35 de ani a absolvit o formă de învățământ superior. De mirare, nu? Cu atât mai mult cu cât instituțiile din sistemul universitar autohton sunt cunoscute mai degrabă pentru titulatura de „fabrici de diplome“ decât pentru criteriile dure de admitere.
Și asta, în condițiile în care numărul absolvenților români (de doar 4,5 milioane, în anul 2000) a cunoscut o creștere spectaculoasă, de peste zece procente anual – spre comparație, media la nivelul UE a fost de 2,3%. Iar această pondere va crește, probabil, în continuare, cu atât mai mult cu cât „noi, ca și Ungaria și Bulgaria, avem un învățământ de foarte slabă calitate, cu foarte multe universități neperformante și cu o reală explozie de diplome în domenii precum științele economice și științele sociale“, spune Cătălin Ghinăraru, cercetător în domeniul muncii şi protecţiei sociale.
Și totuși, revenind, avem cea mai mică rată de absolvire de pe continent. În cuvintele specialistului sus-menționat, una dintre explicații este evidentă: „să nu uităm că jumătate din România trăiește în rural, marea masă a studenților provenind din mediul urban mare. Din această perspectivă pare atât de mic numărul de absolvenți, pentru că suntem obișnuiți ca toată lumea de la oraș să aibă măcar o diplomă de facultate, dacă nu și de masterat sau de doctorat“.
„Intelectualii“, de trei ori mai avuți
Potrivit diverselor analize ale Eurostat (institutul de statistică al UE), „există o legătură de necontestat între gradul de participare la învățământul terțiar și produsul intern brut per capita“ – așa se face că cele mai mari rate sunt raportate de Luxemburg, Irlanda și Marea Britanie. Așadar, chiar dacă pare foarte mică., „cifra este realistă, iar în analiza ei trebuie să ținem minte că am pornit de la o valoare extrem de joasă. Ba chiar mi se pare o pondere prea mare, raportat la posibilitățile reale ale economiei românești de a absorbi această masă de oameni, raportat la PIB/capita și la alți indicatori similari.“, spune Cătălin Ghinăraru.

Ce impact are această ne­con­cordanță asupra pieței muncii? Deși, din totalul categoriilor sociale analizate la nivelul UE, absolvenții de facultate înregistrează cea mai mică rată a șomajului, un raport al Comisiei arată că există șase state în care numărul persoanelor cu studii superioare rămase fără loc de muncă s-a dublat. Și, din păcate, România se numără printre ele.
Alți factori care au stat la baza acestui record negativ sunt abandonul școlar (există facultăți a căror cohortă de studenți se înjumătățește între primul și ultimul an) sau lipsa precedentului – potrivit analizelor Comisiei, copiii au șanse cu 50% mai mari de a urma o formă de învățământ superior dacă ambii părinți au o diplomă universitară, cazuri care la noi cad mai degrabă în categoria excepțiilor.    
Trăgând linie, mai merită amintit că țara noastră are cea mai mică rată de absolvenți chiar și în condițiile în care diploma aduce după sine o creștere masivă a salariului: așa se face că, în România, diferența dintre veniturile persoanelor cu studii gimnaziale și ale celor cu diplomă universitară este cea mai mare din Europa, cei din urmă câștigând în medie 4.400 de euro pe an, față de 1.600 de euro, cât le revin angajaților cu opt clase, sau de 2.500 de euro, cât primesc absolvenții de liceu. 

Te-ar putea interesa și: