Întrebat de Capital, dacă din punct de vedere procedural proiectul Legii Offshore mai poate fi aprobat în decursul acestei luni, până la închiderea sesiunii parlamentare actuale, Iulian Iancu a spus că proiectul are mari şanse să fie votat în actuala sesiune parlamentară, dacă mâine va trece de Comisia pe care o conduce. “Noi putem închide subiectul marţi, dacă suntem buni şi operativi. Vrem să se voteze în această sesiune. Practic avem formulările deja redactate, le-am discutat deja, la momentul discuţiei operatorii au fost încântaţi de modalitatea de abordare. Chiar dacă nu facem modificări fundamentale, trebuie să cădem cu toţii de acord asupra lor”, a spus preşedintele Comisiei de Industrii.
Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (PL-x 33/2018), este trecut pe ordinea de zi a proiectelor legislative care vor fi dezbătute de Camera Deputaţilor în datele de 11 şi 13 iune. Pentru a fi votat, are nevoie de avizul final al Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.
Potrivit e-nergia.ro, Iulian Iancu, este nemulţumit de forma în care este promovat în proiectul de lege regimul fiscal al petroliştilor din Marea Neagră. “Suntem extrem de nemulţumiţi de faptul că într-o lege specifică domeniului de petrol şi gaze offshore facem referire la întregul sistem fiscal din economie. Şi nu are nicio legătură. Noi trebuie să ne adresăm fiscalităţii acestei zone, nu în general”, a explicat deputatul, citat de e-nergia.ro
Cine sunt investitorii din Marea Neagră
Carlyle şi consorţiul format din ExxonMobil şi Petrom sunt companiile care, după explorări de ani de zile, sunt pe punctul de a lua o decizie privind extracţia cantităţilor enorme de gaze din Marea Neagră.
Până acum, ExxonMobil (liderul consorţiului) şi OMV Petrom au investit peste 1,5 miliarde de dolari în prospecţiuni, foraje şi interpretarea datelor din perimetrul din Marea Neagră. Investiţiile sunt mari pentru că forajele au loc în zone adânci, iar costul unei sonde în apă adâncă este de până la o sută de ori mai mare decât costul unui foraj pe uscat.
Carlyle ar putea începe extracţia chiar anul viitor, după cum au anunţat chiar oficialii români, într-un ritm de un milliard de metri cubi pe an, care ar putea ajunge în anii următori la patru miliarde. Exxon şi Petrom, care au anunţat în perimetrul Neptun Deep rezerve potenţiale de până la 84 de miliarde de metri cubi ar urma să înceapă producţia în anul 2020 dacă se va lua decizia exploatării comerciale.
Compania Black Sea Oil and Gas SRL (BSOG), deţinută de Carlyle, cel mai mare fond de private equity din lume, a anunţat că va construi o staţie de tratare a gazelor în localitatea Corbu din judeţul Constanţa. BSOG anunţase initial că a descoperit în Marea Neagră românească între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar investiţiile până la începerea producţiei, în anul 2019, ar putea ajunge la 500 de milioane de dolari.
Mai mult, luna trecută, Mark Beacom, directorul BSOG spunea, într-un interviu pentru Capital, că societatea pe care o conduce (subsidiară a gigantului american Carlyle Group) este pregătită să înceapă imediat toate operaţiunile din proiectul care ar urma să aducă gazele la ţărm, din 2020, are la dispoziţiei şi cei 400 de milioane de dolari necesari, dar nu are cadrul legislativ adecvat.
Referinţa directă este la Legea Offshore, care ar urma să reglementeze toate aspectele legate de exploatarea gazelor în Marea Neagră şi care trenează de luni de zile în Parlament, la Comisia de Industrii şi Servicii a Camererei Deputaţilor. Referitor la decizia deputaţilor de a amâna până la toamnă (după vacanţa parlamentară) acordarea avizelor pe această lege, care amână şi mai mult votul în plen, într-o luare de poziţie dură, Mark Becom, BSOG, afirmă că societatea pe care o conduce ar putea să nu mai primească vreodată votul de încredere al acţionarilor pentru proiectul din Marea Neagră.
