"Eu am considerat ca acel proiect foarte important, care este și acum blocat din motive politice, atâta timp cât nu există o voință politică de continuitate, cei care vin să investească spun că România este țara care a mai semnat o dată cu noi și nu a făcut, a mai semnat cu Bechtel", a spus premierul.

În martie 2013, premierul Victor Ponta anunța la un post de televiziune că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2016 dacă autostrada Comarnic-Brașov nu va fi gata până la sfârșitul anului 2016. Într-o prima fază, autoritățile române au anunțat că până în octombrie 2013 se va cunoaște constructorul selectat pentru acest proiect. Anunțarea câștigătorului s-a făcut abia în decembrie 2013. În urmă cu un an, mai exact în ianuarie 2014, după o întâlnire cu reprezentanții Asocierii formate din Vinci (Franța), Strabag (Austria) și Aktor (Grecia), Victor Ponta împreună cu ministrul transporturilor de la acea oră Dan Șova anunțau că din luna aprilie 2014 vor fi începute lucrările la acest proiect.

Citiți și: Autostrada din munți, mai scumpă decât în 2010

Nici acest termen nu a fost respectat. Dan Șova a părăsit în luna iunie 2014 postul de ministru al Transporturilor, anunțând însă că în scurt timp, cel mai probabil, în luna iulie, contractul pentru Comarnic-Brașov va fi semnat. Nici de această dată nu s-a respectat. Odată cu preluarea funcției de către Ioan Rus, noul ministru al transporturilor anunța, în luna august, că în toamnă (octombrie – n.r.) va avea un răspuns pentru acest proiect.

Anul trecut s-a terminat fără să aibă loc semnarea contractului, unul dintre motivele invocate de către autorități și reprezentanții CNADNR fiind faptul că Asocierea formată de cele trei companii nu au identificat toată suma necesară pentru realizarea construcției.

Citiți și:  Ponta- "Pe tema Comarnic-Brașov pot să-mi fac un doctorat". 15 februarie- termen decisiv pentru autostradă

La începutul acestui an, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului transporturilor Ioan Rus ca pe pagina de internet a CNADNR să fie publicate toate detaliile care pot fi făcute publice cu privire la contractul de concesiune Comarnic-Brașov (preț, cost/km, durata lucrărilor etc), iar până pe 15 februarie să fie luată o decizie în ceea ce privește continuarea lucrărilor cu companiile desemnate câștigătoare Vinci-Strabag-Aktor. Totodată, premierul anunța că dacă se va semna contractul până pe 15 februarie, lucrările vor fi demarate din luna aprilie a acestui an.

"Până pe 15 februarie, trebuie să spunem companiilor care au câştigat prima fază a procedurii "semnăm" sau "nu semnăm", pentru că nu mai putem să stăm, am întâziat opt luni", a spus premierul.

Autostrada Comarnic-Brașov: Primele date despre proiect

Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanţare, suma urcă la 8,45 miliarde euro, în vreme ce şoferii vor fi taxaţi cu 7 lei, tarif indexabil.

Rus: Proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov va merge mai departe dacă va fi restructurat

Proiectul Autostrăzii Comarnic – Braşov va merge mai departe dacă se va reuşi restructurarea acestuia, respectiv identificarea unui model financiar mai eficient pentru bugetul României, la realizarea căruia să participe şi instituţii financiare internaţionale, precum BEI sau BERD, iar pe aceste coordonate ale restructurării proiectului discuţiile cu consorţiul Vinci-Strabag-Aktor vor continua până în luna aprilie, a declarat, pe 14 februarie, ministrul Transporturilor, Ioan Rus.

Şeful de la Transporturi a dat asigurări că nu se va renunţa la construirea unei autostrăzi între Comarnic şi Braşov şi nici nu se abandonează ideea de concesiune, ci doar se caută cea mai bună soluţie care să fie susţinută atât de partidele aflate la guvernare, cât şi de Opoziţie, cu care să fie de acord şi populaţia şi care să se încadreze în condiţiile economico-financiare actuale ale României.

Ioan Rus a explicat că, în urma dezbaterii publice la care a fost supus proiectul acestei autostrăzi, au fost identificate poziţii pro şi contra realizării.

Soluția de avarie

"În prezent, pentru a facilita legătura dintre Bucureşti şi Braşov, se află în derulare încă o rută pe Valea Doftanei, Câmpina – Săcele. Astfel, între DN 1 şi DN1A mai apare probabil până anul viitor, un nou drum naţional pe Valea Doftanei, deci circulaţia va fi împărţită la şase benzi, nu la patru, ca acum. De asemenea, sunt studii avansate pentru posibilitatea realizării unor centuri, atât la Comarnic, cât şi la Buşteni, astfel încât, până la momentul la care Autostrada Comarnic-Braşov va fi finalizată – pentru că, indiferent cum procedăm, va dura câţiva ani – să avem soluţii alternative care să fluidizeze traficul între Braşov şi Bucureşti", a spus Ioan Rus.

El a subliniat că proiectul autostrăzii ar putea fi continuat dacă se va reuşi restructurarea acestuia, astfel încât să fie acceptat de specialiştii în domeniu, de populaţie, de clasa politică.

''Dacă vom reuşi restructurarea proiectului de o manieră în care toată lumea să fie de acord, vom putea merge cu acest proiect sau cu o variantă a acestui proiect mai departe. Nu renunţăm la autostradă între Comarnic şi Braşov, ci doar îi căutăm soluţia cea mai bună, acceptată şi de noi şi de Opoziţie, şi de populaţie şi acceptată în condiţiile economico-financiare pe care România le are în acest moment. Dacă reuşim să restructurăm proiectul, să fie acceptat de toată lumea, să fie agreat şi de instituţiile financiare internaţionale, dar şi cu participarea acestora, e în regulă, putem gândi în continuare acest proiect. Fiindcă toate acestea înseamnă timp, căutăm să punem în aplicare soluţiile alternative care rezolvă parţial problema, respectiv naţionalul de pe Valea Doftanei şi centuri ocolitoare pe unde se poate", a subliniat ministrul Rus.

Valoarea actualizată netă a plăţilor de disponibilitate pentru Autostrada Comarnic-Braşov este de 2,732 miliarde de euro şi reprezintă suma totală pe care statul român ar plăti-o pentru construcţia, operarea şi întreţinerea acesteia, sub condiţia ca această sumă să fie deja disponibilă.

"România este țara care nu a reușit pâna în 2015 să facă nici măcar un singur proiect public-privat. Acesta este un lucru foarte rău pentru că nu vom avea niciodată bani europeni din autostrăzi, nici din buget, dacă nu atragem nici bani privați, nu putem face. Ne-am blocat în demagogie", a mai spus aseară premierul Victor Ponta.