Pe agenda reuniunii au figurat teme precum schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal în legătură cu modalitățile transfrontaliere raportabile, pachetul de măsuri de reducere a riscurilor în sectorul financiar-bancar, Semestrul European și termenii de referință pentru pregătirea reuniunii G20 din 19-20 martie, de la Buenos Aires, informează un comunicat transmis de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).  

În ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal în legătură cu modalitățile transfrontaliere raportabile, miniștrii Finanțelor din Uniunea Europeană au agreat propunerea de directivă prin care sunt incluse noi reguli în materie de transparență aplicabile intermediarilor – consultanți fiscali, contabili, bănci și avocați – care concep și promovează sisteme de planificare fiscală pentru clienții lor. Astfel, propunerea vizează planificarea fiscală agresivă, printr-un control mai strict al activităților desfășurate de diferite entități și consilieri în domeniul planificării fiscale.

În intervenția sa, Teodorovici a subliniat susținerea României pentru extinderea aplicabilității Directivei 2011/16/UE a Consiliului prin includerea schimbului automat de informații cu privire la modalitățile transfrontaliere raportabile. Ministrul român a arătat că pentru combaterea cu eficacitate a evitării obligațiilor fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive este necesar să se sporească transparența și accesul autorităților fiscale la informații referitoare la modalitățile transfrontaliere de planificare fiscală potențial agresive înainte ca acestea să fie puse în aplicare de către contribuabili.

În privința măsurilor pentru reducerea riscurilor în sectorul financiar-bancar, miniștrii finanțelor din UE au analizat Pachetul bancar publicat în 23 noiembrie 2016 de către Comisia Europeană. Pachetul legislativ are în vedere modificarea Regulamentului privind cerințele de capital (CRR) și a Directivei privind cerințele de capital (CRD), adoptate în 2013, care stabilesc cerințele prudențiale aplicabile instituțiilor de credit și firmelor de investiții, norme privind guvernanța și supravegherea, precum și modificarea Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (BRRD) și a Regulamentului privind mecanismul unic de rezoluție (SRM), adoptate în 2014, care includ norme aplicabile redresării și rezoluției instituțiilor în curs de a intra în dificultate și instituie mecanismul unic de rezoluție. Discuțiile cu privire la pachetul bancar vor continua la reuniunea Ecofin din mai 2018.

 

În intervențiile sale pe acest subiect, ministrul Finanțelor Publice a evidențiat că, în ce ceea ce privește scutirile de la domeniul CRR/CRD, România consideră necesară includerea în directivă a dispozițiilor privind criteriile pentru acordarea acestora, astfel încât să se asigure o mai mare transparență în privința regimului de scutire a băncilor de dezvoltare și a instituțiilor care se încadrează în categoria uniunilor de credit. De asemenea, ministrul Teodorovici a menționat că România nu susține aplicarea instrumentului de moratoriu pentru depozitele garantate, însă abordarea flexibilă a României pe acest subiect va permite autorităților din statele membre să decidă dacă să includă în legislația națională astfel de prevederi pentru depozitele garantate.