Concret, pensia oferită de stat nu va mai putea fi susținută nici măcar la actualul nivel, oricum redus, în condițiile în care populația îmbătrânește pe an ce trece, iar natalitatea este în continuă scădere. Guvernul României și-a expus public intenția de a atrage cât mai mulți cotizanți către sistemul de pensii de stat, în detrimentul fondurilor private.

“Situația demografică este extrem de nefavorabilă, iar prognozele recent publicate de Organizația Națiunilor Unite arată că România va înregistra a șaptea cea mai drastică reducere a populației în perioada 2017-2050 la nivel mondial: de la 19,7 milioane locuitori în 2017 la 16,4 milioane în 2050, adică -17%. Ca urmare, în România, că în multe state ale lumii, sistemul public de pensii nu mai poate să asigure de unul singur pensii adecvate generațiilor viitoare de români.”, remarcă APAPR.

Populația tinde să își subestimeze nevoile reale de economisire pentru pensie peste tot în lume, inclusiv în țările mult mai dezvoltate și educate financiar decât România.

 „În țara noastră riscul subevaluarii este cu atât mai mare. Potrivit unui studiu realizat la solicitarea APAPR în toamna anului 2017, circa 75% dintre români (adulți, mediul urban, utilizatori de Internet) își doresc să obțină o pensie de peste 500 de euro la vârsta retragerii, în timp ce în prezent doar mai puțin de 2% dintre pensionari se bucură de un asemenea nivel al pensiei. Această diferență uriașă dintre așteptări și realitate nu poate fi compensată doar de sistemul public de pensii, ci este necesară consolidarea Pilonului II de pensii private obligatorii și Pilonului III de pensii private facultative, ca soluții complementare la Pilonul I de pensii de stat”, potrivit APAPR. Mai mult, 38% dintre români nu economisesc absolut deloc pentru pensie, iar pentru încă 39% puținele economii vizează cu totul alte aspecte (acoperire credite, renovare locuință, mașină, vacanțe, etc.) și nu suplimentarea pensiei.
În aceste condiții, Pilonul II obligatoriu este singura sursă suplimentară de economisire pentru un procent covârșitor al populației active din România – iar pentru românii cu venituri mici, Pilonul II este singură sursă suplimentară de economisire”, se mai afirmă în comunicat. Din acest motiv, susține APAPR, obligativitatea contribuției la o pensie administrată privat este prezentă în foarte multe state dezvoltate din lume, diferind doar plătitorul acestei contribuții: individul, angajatorul sau statul. Potrivit unui studiu internațional realizat de compania de consultanță Melbourne Mercer, statele lumii cu cele mai bune sisteme de pensii (Danemarca, Olanda, Australia, Finlanda, Suedia, Elveția) respectă toate aceeași rețetă: sistemul public de pensii (bazat pe redistribuție) este completat de o componentă privată, un Pilon II bazat pe acumulare  și administrat privat și, cel mai important, cu contribuție obligatorie sau cvasi-obligatorie.”, arată APAPR.

 

 

Guvernul României stimulează pensia de stat în detrimentul investiției în fonduri private

 

Premierul României, Viorica Dăncilă a declarat, rceent,  că „se lucrează la un pachet privind pilonul II de pensii”. Ea nu a dat detalii însă a arătat că va avea o discuție pe această temă și cu ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu. Întrebată despre scăderile de contribuții la pensia privată sesizate de mai multe persoane ale căror salarii au crescut, Dăncilă a spus că sunt probabil cazuri izolate. De asemenea, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici a readus în discuție desființarea plinului II și introducerea opțiunilor pentru pilonul III sau I.

Reformarea sistemului de pensii într-un mod prin care rolul părţii private să fie diminuat s-a dovedit unul dintre obiectivele guvernării PSD. După ce, iniţial, fostul ministru al finanţelor, Ionuţ Mişa a declarat că pilonul II va fi desfiinţat şi a fost contrazis din partid, a urmat o primă mişcare concretă. 

Procentul de contribuşie care merge spre pilonul de pensie privată a fost diminuat de la 5,1% la doar 3,75%.

 În acel context, s-a luat în calcul inclusiv scăderea procentului până la doar 1% sau îngheţarea contribuţiei la un nivel fix, care să nu depindă de nivelul salarial. 

Ulterior acestei decizii, în conturile românilor s-a putut observa o scădere a nivelului contribuţiei, chiar şi în aczul ăpersoanelor cărora le-a crescut salariul. Guvernul dăduse asigurări că în termeni reali contribuţia nu se va diminua ca urmare a scăderii procentuale. 

Referitor la decizia Guvernului, o poziţia clară a avut şi Comisia Europeană care consideră că viitorul financiar al românilor este afectat. 

„Această recentă reducere a contribuţiei virate Pilonului II a fost cauzată de probleme fiscale pe termen scurt şi nicidecum de performanţa financiară a fondurilor de pensii private. Situaţia financiară şi modul de funcţionare a fondurilor de pensii nu au ridicat probleme sau semne de îngrijorare. Potrivit datelor OECD, fondurile de pensii private din România s-au situat printre cele mai performante fonduri de pensii din noile state membre UE în anul 2016, împreună cu fondurile similare din Polonia şi Croaţia. Randamentul net real al Pilonului II din România a fost de circa 5% în 2016, mai ridicat decât media randamentelor din sistemele similare ale statelor membre din Europa Centrală şi de Est, care a fost de 3,4%. Această modificare adusă Pilonului II este de natură să afecteze sustenabilitatea sistemului de pensii în general, dar şi piaţa de capital a României, (…) întrucât fondurile de pensii deţin participaţii crescute în câteva dintre cele mai mari companii listate pe Bursa de Valori de la Bucureşti”, notează specialiştii CE în ultimul raport de ţară asupra României.