Dar, mai interesant, uitându-ne sub capotă, ca să spune aşa, datele au arătat că Arabia Saudită şi Iran au văzut o creştere a producţiei, în timp ce Nigeria, Libia, Venezuela şi Irak au înregistrat o scădere, fapt care poate fi văzut în graficul de mai jos.

Aceste date fac practic o paralelă între cele două tabere din OPEC: una care a reuşit să reziste prețurilor mai mici ale petrolului până acum și una pentru care a venit scadenţa anul acesta.

După cum spune de ceva vreme echipa RBC Capital Markets, condusă de Helima Croft, membrii relativ mai înstăriţi ai Consiliului de Cooperare al Golfului – Arabia Saudită, Qatar, Kuweit și EAU – şi Iran alcătuiesc primul grup.

Al doilea grup îi include pe cei predispuşi la crize, cele “Cinci ţări fragile” cu risc ridicat – Libia, Irak, Nigeria, Algeria și Venezuela – care s-au afundat tot mai mult în haosul economic şi politic din acest an.

Acestea fiind spuse, există o diferență între a fi relativ bine și de a nu fi deloc ok. La urma urmei, cu toate că Arabia Saudită și Iran – şi celelalte state ale CCG – nu se află în apropierea haosului care îi înconjoară pe „Cei Cinci Fragili”, ei şi-au văzut, de asemenea, averea ducându-se în jos în ultimii doi ani.

Rezervele valutare ale Arabiei Saudită au scăzut cu aproape 190 de miliarde de dolari de când prețurile petrolului au început să scadă. Bloomberg scrie că saudiţii intenţionează să anuleze proiecte în valoare de peste 20 de miliarde de dolari şi să reduca bugetele ministeriale cu un sfert; au existat câteva date economice care arată foarte urât; iar populaţia nu a fost mulțumită de unele măsuri de austeritate, cum ar fi creșterea bruscă a facturilor la electricitate.

În ceea ce privește Iranul, Teheranul "este decis să taie ajutoarele în numerar pentru milioane de iranieni, într-un efort de a reduce treptat programul de ajutorare în valoare de 16 miliarde de dolari" a scris echipa RBC Capital Markets într-o notă recentă.

Mai mult, echipa citează un sondaj de opinie realizat de Universitatea din Teheran, în care 74% dintre cei intervievaţi au declarat că au simțit că standardele lor de viață nu s-au îmbunătățit, în pofida implementării acordului nuclear.

"Toate acestea subliniază faptul că niciun producător suveran poate fi catalogat drept câștigător în acest mediu concurenţial", a scris echipa. "Mai degrabă, este doar o chestiune care arată care stat legat de cash poate fi declarat cel mai mare ratat."

Arabia Saudită și Rusia au convenit la summit-ul G-20 din China, de săptămâna trecută, să coopereze în domeniul petrolului şi să creeze un "grup de lucru" pentru a stabiliza piețele. A doua zi, Iranul a oferit subtil un sprijin pentru o uşoară înghețare a producției de petrol – deși nu a fost de acord să se alăture uneia.

În plus, potrivit Bloomberg, Noureddine Bouterfa, ministrul Energiei din Algeria le-a declarat reporterilor la Moscova că se va întâlni cu secretarul general al OPEC, Mohammed Barkindo și cu omologul său saudit, Khalid Al-Falih.

Aceste evoluții au loc înaintea discuțiilor informale de la Alger, programate pentru 26 și 27 septembrie, ceea ce alimentează speculațiile că producătorii ar putea fi de fapt în măsură să ajungă la un acord.

"Noi credem că producătorii suverani ar putea veni la Alger pentru a adminte că au puține de pierdut prin plafonarea producției" a afirmat Croft într-o notă. "In timp ce rivalitatea regională dintre Arabia Saudită şi Iran ar putea genera încă discuții, credem că aceste țări au capacitatea de a opta pentru pragmatism, în scopul de a asigura un anumit acord financiar."

Cu toate acestea, directorul pentru relații internaționale al companiei de stat iraniene National Oil Co, Mohsen Ghamsari, a declarat că Iranul va fi gata să decidă cu privire la plafonarea producției numai după ieșirile sale vor depăşi nivelurile atinse înaintea implementării sancțiunilor, ceea ce ar ridica producţia la peste 4 milioane de barili pe zi, potrivit Bloomberg. Iranul produce în prezent aproximativ 3,8 milioane de barili pe zi.

Iar lunea trecută, Al-Falih a respins necesitatea unei înghețări a producției, ceea ce determină analiștii să se întrebe dacă un acord Arabia Saudită-Rusia privind cooperarea petrolieră ar duce la ceva folositor.

Ca atare, alți observatori au susținut că recentele convorbiri nu s-ar traduce neapărat în acțiuni concrete.

"În timp ce retorica recentă sugerează că o afacere de înghețare a producţiei are o șansă, realitatea de pe teren face ca acest deziderat să fie departe de a fi sigur, având în vedere agravarea tensiunilor geopolitice din cadrul OPEC, prea mulți membri fiind sub actuala sau potenţiala capacitate, iar temerile privind cererea în cazul în care prețurile cresc prea mult, într-un ritm prea rapid" a scris o echipă a Macquarie Research, condusă de Vikas Dwivedi.

"Chiar dacă o "înghețare adevărată” se materializează, acesta va oferi un impact fundamental redus. Dintr-o perspectivă pe termen lung, producătorii de bază OPEC și non-OPEC sunt eyeing $ 50 + niveluri pentru a permite creșterea economică viitoare", a adăugat Dwivedi.

"Astfel, în loc de o apropiere semnificativă între producătorii cheie, o "înghețare" poate reprezenta doar o oportunitate de a relua ostilitățile pe piața petrolului.”

Prețurile țițeiului Brent, de referință la nivel internațional, au crescut cu 0,3%, la 48,15 dolari barilul.