CITEŞTE ŞI

Transporturi si Infrastructura

Planul optimist al guvernanţilor: cu 8 mld. euro dublăm reţeaua de autostrăzi

Autor: Ştefan Etveş | luni, 14 martie 2016 | 5 Comentarii

Aprobarea Master Planului General de Transport poate fi considerat evenimentul anului 2016, în contextul în care fondurile destinate dezvoltării infrastructurii sunt insuficiente. Cu 8 miliarde de euro împrumutaţi, ceea ce înseamnă un deficit anual de 0,5% din PIB, oficialii de la Transporturi au planificat construcţia a încă 535 de kilometri de autostradă. În caz contrar abia vom reuşi să atingem pragul de 1.000 de kilometri.

În ultimii trei ani, fiecare politician care a ocupat fotoliul de ministru al Transporturilor a făcut până în prezent doar hărţi şi schiţe. Autostrăzile şi drumurile expres erau gândite în funcţie de nevoile şi traseele folosite de politicienii aflaţi la putere. Mai exact, în 2014, autostrada lui Dragnea, Bucureşti -Alexandria, era cap de afiş în Master Planul General de Transport, fiind considerat cel mai rentabil proiect pentru următorii ani. În 2013-2014, UDMR cerea ca autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni să devină prioritate în Master Plan, iar focşăneanul Iulian Ghiocel Matache, fost ministru al transporturilor promova autostradă/drum expres spre Moldova. Mai mult, Comisia Europeană arăta, zilele trecute, că România are una dintre cele mai slabe infrastructuri de trasport din Europa, din cauza influenţei politice în stabilirea priorităţilor proiectelor finanţate cu bani de la buget sau din fonduri europene.

Revista Capital vă prezintă forma actualizată a Master Planului General de Transport, document pregătit în cursul anilor 2013-2014-2015, înainte de a fi trimis Parlamentului spre aprobare. Soarta Master Planului se va decide în această lună, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, anunţând că documentul este transpus într-un proiect de lege, care va fi transmis de la Guvern către Parlament pentru dezbatere şi aprobare. „Biblia transporturilor“ pentru următorii 15 ani este împărţită în două „testamente“, unul optimist, în care până în 2020 România s-ar umple de autostrăzi/drumuri expres, şi altul pesimist, care, din cauza intereselor politicienilor trecuţi prin curtea Transporturilor în ultimii trei ani, înseamnă doar finalizarea proiectelor începute, autostrada Sibiu-Piteşti şi un drum expres care leagă Ploieştiul de Bacău.

Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România ne-au pus la dispoziţie ambele variante de implementare a proiectelor incluse în Master Planul General de Transport. Soarta implementării variantei optimiste, care înseamnă încă 6 autostrăzi şi dezvoltarea proiectelor de infrastructură, depinde de activarea clauzei de reformă structurală în transporturi.

Derogare de deficit de 0,5% din PIBîn fiecare an până în 2020

În prezent, conducerea MT negociază cu oficialii europeni posibilitatea aprobării acestei clauze- elementul principal pentru deviere de la ţinta de deficit bugetar de 0,5% din PIB. „Suntem în discuţii cu Ministerul Finanţelor, oficiali guvernamentali şi experţi ai Comisiei Europene să fie admisă clauza de reformă structurală. Derogarea de deficit este aplicată din 2017 până în 2020. În cazul în care Comisia Europeană şi Ministerul Finanţelor stabilesc activarea clauzei de reformă structurală, de anul viitor, noi putem avea acces la împrumuturi externe de aproximativ 8,3 miliarde de euro. Aceşti bani se adaugă fondurilor europene şi bugetare din visteria Ministerului Transporturilor pentru autostrăzi, drumuri expres şi drumuri naţionale construite în următorii ani“, ne-au explicat oficiali din Ministerul Transporturilor.Conform Comisiei Europene, pentru a se putea aplica clauza de reformă structurală de anul viitor, cum a cerut Ministerul Transporturilor, se au în vedere diverse modificări în sistemul bugetar pe termen mediu şi lung.

Împrumuturi externe pentru autostrăzi care taie munţii

Dacă Ministerul Transporturilor pri­meşte aprobare pentru accesarea împrumuturilor în valoare totală de peste 8 miliarde de euro, pe lângă autostrada Sibiu-Piteşti şi celelalte proiecte începute, România va avea încă 535 km de autostradă.

Mai exact, aprobarea clauzei de reformă structurală, respectiv derogarea de 0,5% din PIB deficit anual 2015-2020 înseamnă implementarea următoarelor proiecte:
Autostrăzi: Târgu Neamţ- Iasi-Ungheni, Comarnic - Braşov, Sibiu - Braşov, Suplacu de Barcău-Borş, Nădăşel - Suplacu de Barcău şi Piteşti-Craiova.
Drumuri Expres: Ploieşti-Buzău, Bacău-Paşcani, Focşani-Bacău, Buzău-Focşani, Constanţa-Tulcea-Brăila (plus podul peste Dunăre) şi Legătura A3-Aeroport Henri Coandă
Cinci drumuri Eurotrans/TransRegio: Timişoara-Moraviţa, Câmpina-Săcele, A1-Titu-Bâldana-Târgovişte, Piteşti-Râmnicu Vâlcea-Racoviţă şi Bucureşti-Giurgiu şi câteva variante ocolitoare.

Scenariul „de coşmar“ pentru CNADNR

În cazul în care Comisia Europeană nu acceptă propunerea Ministerului Transporturilor, România va avea mai puţine autostrăzi şi proiecte de infrastructură, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale având la dispoziţie doar fondurile nerambursabile aferente perioadei 2014-2020 şi banii de la buget. Singurele proiecte de autostradă implementate vor fi cele începute, respectiv loturile Lugoj-Deva, Sebeş-Turda, Câmpia Turzii şi mult aşteptata autostrada Piteşti-Sibiu.

Varianta pesimistă înseamnă implementarea următoarelor proiecte:
Autostrăzi: Lugoj-Deva (loturile 2,3 şi 4), Sebeş-Turda, Câmpia Turzii-Târgu Mureş şi Sibiu Piteşti
Drum expres: Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău, Legătura A3-Aeroport Henri Coandă
Variante ocolitoare: Satu Mare, Beiuş Ștei, Aleşd, Suceava, Bacău, Târgu Mureş, Braşov, Caracal, Săcuieni, Carei, Tecuci, Târgu Jiu, Mihăileşti
Drumuri Naţionale: Centura Capitalei (A1-DN7, A2-DN2), Cenura de Sud a Capitalei 4 benzi, Alexandria-Craiova, Bucureşti-Adunaţii Copăceni, Craiova-Calafat, Rovinari-Petroşani, Piteşti-Braşov, Deva Oradea
Trans-Regio: Câmpina-Săcele, A1-Titu-Bâldana-Târgovişte-Piteşti-Râmnicu Vâlcea-Racoviţa. 

Adoptarea Master Planului General de Transport sub formă de lege
va fi momentul zero al dezvoltării infrastructurii româneşti. Această lege a Master Planului, indiferent de guvernările care vor veni, va funcţiona,
va conferi stabilitate şi va asigura dezvoltarea proiectelor de infrastructură.
Dan Costescu, ministrul Transporturilor

Centura Bucureştiului rămâne un vis frumos

Cu fiecare lună ce trece, aşteptările bucureştenilor de a avea o centură a Capitalei la nivel de autostradă se năruiesc. În urmă cu un an, autostrada de centură a Capitalei figura în documentele prezentate Comisiei Europene. Din vara anului trecut, proiectul a fost modificat şi s-a propus construcţia inelului cu o singură bandă pe sens. Din ultimele date prezentate de Ministerul Transporturilor, construcţia centurii Bucureştiului la nivel de autostradă nu mai este prevăzută în forma finală a Master Planului. Singura menţiune constă în lărgirea centurii actuale la 4 benzi în zona de sud a Capitalei şi finalizarea lucrărilor de modernizare în zona de nord. Un alt proiect prevăzut iniţial ca autostradă a fost transformat în ultimele luni la nivel de drum expres. Este vorba de Bacău-Paşcani.

8 miliarde de euro este suma necesară pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere în următorii patru ani pentru a definitiva planurile variantei optimiste a MPGT

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

Transporturi si Infrastructura

22 septembrie 2016

Când va fi gata cea mai așteptată autostradă din România

Transporturi si Infrastructura

21 septembrie 2016

Blue Air lansează 4 noi rute din Bucureşti şi Iaşi

Transporturi si Infrastructura

20 septembrie 2016

Alstom a lansat trenul Coradia iLint cu zero emisii

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.