Chiar dacă declarația îi aparține ministrului Muncii și Justiției Sociale, Olguța Vasilescu, o gureșă creatură care ne-a uimit cu nepriceperea ei în ale economiei de piață, trebuie să ținem cont de ea. Nu de alta, dar acesta este adevărul.

Pensionarii „speciali” din România primesc sume care i-ar face invidioși și pe unii pensionari germani, în timp ce „amărâții” încasează după zeci de ani de muncă pensii de lumea a treia. Înainte de toate, trebuie să ne gândim cu multă „dragoste” la  cei care au creat aceste inechități: politicieni pentru care banul public nu are nicio valoare, politicieni fără respect pentru cetățeni. Acești iresponsabili veseli care populează Parlamentul și Guvernul au dat, și încă dau, legi pentru ei, pentru cei care le dau ordine și pentru cine se nimerește. Nu contează că nu sunt bani, că cei care muncesc și plătesc sunt din ce în ce mai puțini și mai loviți de biruri.

Apoi, este important să ne gândim cum se poate rezolva situația. Olguța Vasilescu anunță o nouă lege a pensiilor. Sună bine, la fel cum a sunat și ideea legii salarizării unitare. Din păcate, istoria recentă ne-a arătat că una este intenția, și alta realizarea. Legea salarizării este deja un fiasco. Ceea ce noi am tot spus, că nu sunt bani pentru creșterile uriașe de salarii, noul premier o simte pe pielea lui. Cum o să-și scoată cămașa, suntem cu toții curioși să vedem. Recunoaștem, îngrijorarea e însă mult mai mare. Din păcate, legea pensiilor va veni după un eșec major, așa că pleacă cu un mare handicap. Apoi mai avem problemele cu legile românești, care se dovedesc de multe ori cam strâmbe. Cu siguranță, ați auzit că un drept câștigat nu poate fi pierdut. Din această cauză, mult așteptata lege a pensiilor are prea puține șanse să prindă o formă. Iar dacă, printr-o minune, va apărea un act normativ care să pună sistemul de pensii pe o  bază corectă, cea a contributivității, acesta va ajunge la Curtea Constituțională. Ce vor hotărî judecătorii de acolo, putem deja să ne imaginăm. Există însă o soluție: taxa de solidaritate se poate dovedi un instrument pentru a impozita pensiile mari. Iar cei mulți dintre pensionarii speciali chiar au motive să contribuie la traiul mai bun al celor care au muncit o viață întreagă. La urma-urmei, despre asta este vorba: să nu se dea fiecăruia după noroc sau după tupeu, ci după muncă și merit.