Organele fiscale capătă acces lărgit la conturile din bănci
Dacă până acum doar organulul fiscal central, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) avea acces la datele bancare ale contribuabililor, de marți acestea vor fi disponibile și organelor fiscale locale, potrivit unui ordin al ministrului Finanțelor Publice.
Organele fiscale locale pot solicita datele de identificare a persoanelor fizice şi a firmelor ce deschid sau închid un cont bancar, în condiţiile în care organul fiscal central, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), le primeşte deja, zilnic, de la 1 iulie.
Noua măsură este inclusă într-un act normativ publicat luni în Monitorul Oficial şi stabileşte că transmiterea datelor bancare ale contribuabililor se realizează electronic, prin intermediul sistemului informatic propriu al Fiscului, potrivit avocatnet.ro.
Prevederile se regăsesc în Ordinul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 3592/2016 pentru modificarea şi completarea Procedurii de furnizare de informaţii conform art. 61 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3770/2015, act normativ ce a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1017 din 19 decembrie 2016, moment la care a şi intrat în vigoare.
Concret, la cererea justificată a organului fiscal local sau a altei autorităţi publice centrale şi locale, Fiscul transmite celor dintâi anumite informaţii referitoare la conturile bancare, pe care ANAF le primeşte deja de la bănci, zi de zi, de la 1 iulie 2016. Mai precis, este vorba despre o listă cu persoanele care îşi deschid sau închid un cont bancar, indiferent de calitatea acestora: persoane fizice, firme sau entităţi fără personalitate juridică (persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale etc).
În plus, organele fiscale locale pot solicita de-acum şi datele de identificare a persoanelor care deţin dreptul de semnătură pentru conturile deschise la bănci, transmiterea informaţiilor urmând să se facă doar pe cale electronică, prin intermediul sistemului informatic propriu al Fiscului, respectiv platforma PatrimVen.
Posibilitatea organului fiscal local de a primi, la rândul său, datele bancare ale persoanelor fizice şi juridice este prevăzută la art. 61 alin. 3 din Codul de procedură fiscală, astfel că actul apărut ieri în Monitor nu face decât să aprobe o prevedere deja existentă şi să completeze procedura de raportare a acestor informaţii.
Pentru a primi informaţiile bancare ale contribuabililor, pe care băncile le furnizează deja către ANAF, orice organ fiscal local sau altă autoritate publică trebuie să se înregistreze pe platforma amintită şi să respecte, totodată, dispoziţiile cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora, reglementate prin Legea nr. 677/2001.
Reglementări mai stricte în legătura cu comunicarea dintre instituţiile de credit şi ANAF au fost introduse în legislaţia autohtonă din 2016, odată cu intrarea în vigoare a noului sistem fiscal.
Totuşi, trimiterea zilnică la Fisc a listei titularilor persoane fizice ori firme ce deschid ori închid conturi, alături de datele lor de identificare, se face efectiv de la 1 iulie 2016, în condiţiile în care nu toate băncile au fost pregătite să efectueze aceste raportări mai devreme.
În plus, ANAF primeşte în fiecare zi lucrătoare, de la bănci, o listă a persoanelor care închiriază casete de valori, precum şi încetarea contractului de închiriere.
De asemenea, conform reglementărilor în vigoare, instituţiile de credit sunt obligate ca, la solicitarea Fiscului, să comunice, pentru fiecare titular care face subiectul solicitării, toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise la acestea, precum şi informaţiile şi documentele privind operaţiunile derulate prin respectivele conturi.
Anterior, până la intrarea în vigoare a noilor dispoziţii, băncile nu erau obligate să furnizeze zilnic sau periodic informaţii detaliate, ci doar de două ori pe lună sau la cererea expresă a Fiscului.
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





