De această dată, rubrica lunară „SUB LUPA CAPITAL“ nu mai conține o analiză referitoare la stadiul tuturor proiectelor de infrastructură rutieră. Am ales să vă prezentăm „disputa“ dintre cele două proiecte prioritare, la care asistăm, din tribune, ca la un meci de fotbal.

Chiar dacă Narcis Neaga, șeful CNADNR, susține că „cele două proiecte nu se canibalizează“, conducerea companiei recunoaște că au fost făcute simulări de genul „să golim complet Valea Oltului, să facem autostrada Sibiu-Brașov și Brașov-Bacău, să formăm pâlnia pe București-Ploiești“. Ce înseamnă acest lucru? Pe scurt, autostrada Comarnic-Brașov nu se poate susține din trafic, așa că au fost testate diverse moduri, prin care „echipa prahoveană“ să devină campioana, așa încât finanțatorii să o găsească „bancabilă“. Doar că strategia din culise a fost dejucată de investitori. Astfel, autostrada de pe Valea Prahovei a ajuns să fie ținută pe tușă mai bine de un an de zile de la desemnarea constructorului – consorțiul Vinci-Strabag-Aktor.

Pe Valea Oltului, în lipsa unui antrenor – adică a unui susținător din partea guvernamentală,  echipa s-a destrămat.

Doi ani lăsată în ofsaid

Revizuirea studiului de fezabilitate, procedură inițiată de CNADNR, a fost anulată în 2012, deși se afla într-o etapă avansată, „aveam deja vreo 10 oferte depuse“, spune Horia Nicolae, șeful Direcției Pregătire Proiecte din cadrul CNADNR. Însă, experții de la Jaspers au comunicat instituțiilor din România că vor să elaboreze ei caietul de sarcini, fiind vorba de un proiect important pentru Europa, dar cu o valoare mare. Astfel că, abia la finele lunii mai 2014, adică doi ani mai târziu, a fost publicat noul anunț de licitație. În februarie a.c., unul dintre participanți a depus contestație, astfel că proiectul este din nou blocat.

Trebuie menționat și faptul că, în cazul proiectului de pe Valea Oltului, un impediment al formării „echipei“ a fost lipsa Master Planului General de Transport (MPGT). Iar odată cu apariția lui s-a ivit o altă problemă: drum expres în loc de autostradă, conform experților AECOM, compania care a elaborat Master Planul. Și de această dată s-a dovedit că suporterii pot decide soarta echipei. Astfel, după consultările publice și discuțiile avute cu reprezentanții Dacia, ministrul transporturilor a „fazat“ autostrada: într-o primă etapă drum expres, iar apoi autostradă. 

La începutul acestui an, Federația (Ministerul Transporturilor și Guvernul), observând că echipa prahoveană are probleme de finanțare, și-a îndreptat atenția către formațiunea de pe Valea Oltului. Peste noapte, practic, Sibiu-Pitești s-a transformat în favorită, iar Comarnic-Brașov, a intrat sub semnul incertitudinii. Asta cu toate că principalul susținător al echipei prahovene și-a condiționat candidatura la parlamentarele din 2016 de acest proiect: „Dacă autostrada Comarnic-Brașov nu este gata până în 2016, nu mai candidez“.

De la ultimatumul dat pentru luna februarie, termenul a fost din nou prelungit până în aprilie, iar acum se așteaptă un răspuns oficial din partea FMI. Zilele trecute, ministrul Ioan Rus a explicat, la Europa FM, că actuala înțelegere cu Vinci – Strabag – Aktor ar putea pica. În schimb, autostrada Comarnic-Brașov ar putea fi construită inclusiv cu bani europeni, așa cum este prevăzut în MPGT, pe care Comisia Europeană urmează să-l aprobe în luna mai. „În maximum trei săptămâni se va decide“, ne-a declarat Narcis Neaga.

Lipsa finanțării duce la punctul cu var

În cazul în care înțelegerea cu cele trei companii pică, ceea ce este foarte probabil, cele două proiecte vor intra într-o adevărată concurență. Sursele de finanțare sunt limitate, iar fondurile europene pentru infrastructura rutieră nu sunt îndeajuns. Încă nu avem aprobat Program Operațional Infrastructura Mare (POIM), pentru perioada 2014-2020, iar din suma totală alocată de peste 9 miliarde, nici o treime nu este destinată sectorului rutier. Din această sumă o parte va fi distribuită pentru proiectele fazate, adică începute cu fonduri din vechiul calendar 2007-2013 și continuate cu finanțare din POIM.

Astfel, vrând-nevrând, se va ajunge la loviturile de departajare între Valea Prahovei și Valea Oltului. La jumătatea lunii aprilie, aflat pe șantierul Sebeș-Turda, împreună cu comisarul european Corina Crețu, ministrul Rus preciza că: „sperăm ca în cel mai scurt timp să primim aprobarea finală pe Master Plan și să se semneze programul de infrastructura mare în România, pentru că e momentul în care vom ști exact care sunt sumele pe care le vom avem la dispoziție, vom putea prioritiza“. Cu toate acestea, Ioan Rus susține că „începem lucările și la Pitești-Sibiu, cât mai curând posibil, și la Comarnic-Brașov și am putea realiza interconectivitatea între regiunile istorice ale României în următorii 4 ani“.

Doar că de la spuse la fapte e cale lungă, iar „cât mai curând posibil“ se va transforma în cel puțin doi ani. Cel puțin asta spune șeful de la Drumuri întrebat fiind când ar putea începe lucrările la Sibiu-Pitești. „Construcția poate să înceapă în vara – toamna anului 2017, dacă nu vom avea din nou contestații“, declara Neaga, în urmă cu o lună, într-un interviu acordat Capital. Motivul: încă nu avem semnat contractul pentru revizuirea studiului de fezabilitate, iar apoi câștigătorul va avea la dispoziție 17 luni pentru întocmirea SF. După această etapă urmează licitația pentru constructor, astfel că cel mai apropiat termen este toamna lui 2017.

Cu și fără mitinguri ale salariaților Dacia, nu vom putea circula mai devreme de 2020 pe autostrada de pe Valea Oltului. În cazul Comarnic-Brașov, membrii comunității PeUndeMerg.ro sunt mult mai rezervați, și cred că va fi gata abia în următorul deceniu.