SE INTAMPLA ACUM!

Taxe si impozite

Taxarea bacşişului invită la fraudă

Autor: Diana Zaharia | luni, 11 mai 2015 | 25 Comentarii

Impozitarea bacşişului are, pe lângă unele neclarităţi, o problemă care nu pare să fi fost luată în calcul de Guvern, dar care convine de minune celor care caută metode inventive de a scoate la lumină bani negri. Fără o limită a sumelor care pot fi înregistrate ca bacşiş, există posibilitatea ca anumiţi comercianţi, şi nu numai, să introducă în contabilitate sume cu provenienţe dubioase

Legislaţia care prevede impozitarea bacşişului are ambiguităţi care vor face destul de dificilă aplicarea sa, cel puţin într-o primă fază, până când Ministerul Finanţelor va aduce lămuriri. Principala controversă, discutată de specialiştii în fiscalitate, este aplicarea sau nu a TVA asupra bacşişului, în cazul în care este reţinut de companie. Întrucât actul normativ precizează doar că TVA nu se aplică atunci când bacşişul este distribuit angajaţilor, reiese că, în caz contrar, ar trebui colectată taxa. „Din punctul meu de vedere, colectarea TVA pentru bacşiş în cazul în care acesta este păstrat de companie este un aspect neclar al OUG nr. 8/2015, care nu conţine prevederi specifice în acest sens. Având în vedere intenţia ordonanţei, exprimată în preambul, de a creşte veniturile încasate din TVA, precum şi precizarea din ordonanţă că, în cazul distribuirii către angajaţi bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, per a contrario pare să reiasă concluzia că se datorează TVA pentru bacşiş în cazul în care acesta este păstrat de companie. Pe de altă parte însă, conform aceluiaşi preambul şi definiţiei bacşişului, reiese delimitarea clară a bacşişului de veniturile încasate de operatori pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, punând astfel sub discuţie intrarea bacşişului în sferă de aplicare a TVA. Rămâne de văzut dacă autorităţile vor introduce prevederi specifice pentru clarificarea acestui aspect“, spune Silviu Bădescu, Tax Director, NNDKP Tax Advisory Services.

Create your own user feedback survey

CITEŞTE ŞI Legal şi pe factură, cum schimbă bacşişul industria restaurantelor

Pentru ca situaţia să fie şi mai complicată, specialiştii semnalează că, după modificarea cotei de TVA la 9% pentru alimente şi servicii de alimentaţie, aplicarea taxei va fi şi mai dificilă. „Dacă bacşişul este cu TVA, ce cotă de TVA se va colecta de la 1 iunie când la serviciile de restaurant vom avea TVA 9%, însă pentru băuturi alcoolice vom avea tot  24% TVA. Pentru ce anume vei considera că ai primit bacşişul? Vei face proporţional din nota de plată? Vei colecta implicit 24%? Sau 9% având în vedere că preponderant vinzi mâncare, iar alcoolul este doar accesoriu?“, remarcă Eugenia Ion, tax consultant Contexpert.

În acelaşi timp, impozitarea bacşişului devine o portiţă de înregistrare a unor bani negri sau pentru subţierea bazei de impozitare. Inventivitatea în astfel de cazuri nu trebuie subestimată, mai ales că actul normativ dă liber introducerii în contabilitate a unor sume oricât de mari ca bacşişuri. „Posibilitatea de a introduce bacşişul pe bonul fiscal ar putea fi folosită ca o metodă de albire a unor venituri încasate până acum prin companii offshore pentru că, odată cu noile reglementări, pot fi înregistrate în contabilitate sume a căror provenienţă să fie justificată de operatorii economici ca bacşiş“, observă Eugenia Ion.

Opinia sa este confirmată de Constantin Sebeşanu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, HORA. „ANAF produce fraudă cu legile de acest fel. Vor fi restaurante care vor înregistra 90% din venituri ca bacşiş. Cum vor demonstra că nu sunt sume din bacşiş?“, se întreabă omul de afaceri.

Reglementări multe, stufoase care vor împovăra afacerile cu probleme şi costuri administrative. ANAF se ocupă de micromanagementul unor companii pe care nici nu le cunoaşte, riscând să obţină efecte nedorite de felul „unde dai şi unde crapă“. Chiar dacă vor rezolva, deşi este greu de estimat, fiscalizarea veniturilor celor care folosesc case marcat, ar putea deschide Cutia Pandorei, dându-le ocazia celor puşi pe fraudă şi evaziune să folosească bacşişul ca metodă de înregistrare a banilor. Riscul este cu atât mai mare, cu cât legislaţia nu limitează înregistrarea bacşişului la anumite categorii cum sunt restaurantele, hotelurile, magazinele sau frizeriile, ci permite oricui are obligaţia de a utiliza casa de marcat, - iar aici poate intra aproape orice companie -, să introducă astfel de sume în contabilitate.
 „Noi am fost împotriva acestei metode de impozitare a bacşişului care este imposibil de aplicat, din punctul nostru de vedere. Toată lumea vorbeşte de ospătari, dar să nu uităm de cameriste, recepţioneri etc, ei cum ar putea da bon pentru bacşişuri? Este un venit suplimentar al angajatului pe care ar trebui să şi-l declare fiecare anual la fisc, nu să fie impozitat prin reţinere la sursă. Prerogativa ANAF este să stabilească baza de impozitare, adică fiscalizarea veniturilor. Toate aceste reglementări – câţi bani sunt în casierie, ce stocuri sunt în magazine etc – nu au legătură cu scopul ANAF şi sunt făcute de oameni care n-au ieşit în viaţa lor din birouri şi nu înţeleg procesul de business“, spune Constantin Sebeşanu.

CITEŞTE ŞI Legal şi pe factură, cum schimbă bacşişul industria restaurantelor

Se pare că reprezentanţii guvernului nu au luat în calcul distorsiunile grave pe care le-ar induce impozitarea bacşişului, de vreme ce singurul scop al demersului autorităţilor a fost să-i forţeze pe comercianţi să fiscalizeze toate veniturilor şi să nu mai poată justifica eventuale diferenţe de casă ca bacşişuri. Actul normativ a fost generat de situaţii punctuale descoperite în timpul controalelor, când numeroase magazine şi restaurante au fost închise pentru că aveau sume în plus în casierie. Neregulile au dus la sancţiuni foarte dure, cu impact asupra funcţionării şi chiar supravieţurii unor afaceri. Din moment ce legea nu prevedea sancţiuni graduale, inspectorii au aplicat legea ad literam.

Mediul de afaceri a reclamat ofensiva Antifraudei, invocând disproporţia dintre faptele comise şi duritatea sancţiunilor. Astfel s-a impus modificarea legislaţiei, fiind propuse impozitarea bacşişului şi registrul de bani personali – astfel încât comercianţii să nu mai poată justifica diferenţele ca bacşiş -, pragul de semnificaţie în funcţie de care se aplică amenzile, închiderea unităţii doar de la a doua abatere. „OUG nr. 8/2015 este reacţia – corectă, apreciez eu – a autorităţilor la mediatizatele acţiuni ale ANAF, ce s-au soldat uneori şi cu victime nevinovate, prin închiderea unor unităţi pentru sume derizorii care nu se regăseau evidenţiate pe bonurile fiscale. Partea bună e că s-au introdus câteva plafoane pentru care se aplică avertismentul, dacă numerarul din casierie este mai mare decât raportul Z al casei de marcat, pentru sume de până la 300 lei. Un alt lucru bun constă în faptul că suspendarea activităţii se face doar de la a doua abatere, dacă aceasta este constatată într-un interval de 24 luni. Însă, chiar dacă se reglementează suspendarea discretionară a activităţii, noile amenzi contravenţionale cred că sunt dispropoţionate în raport de gravitatea faptelor“, spune consultantul fiscal Dragoş Pătroi.

Ce reglementează OUG nr. 8/2015?

Bacşişul este orice sumă oferită voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor sau a serviciilor, precum şi restul dat de vânzător şi nepreluat de client. Bacşişul nu este obligatoriu şi se evidenţiază pe un bon fiscal distinct. Companiile decid, prin regulament intern, dacă păstrează bacşişul sau îl dau angajaţilor._

 Nu este prevedere legală care să acopere posibilele speţe, mai ales în cazul României. În acest caz, în care se livrează un bun la domiciliu, dacă dorim să lăsăm acel bacşiş, se bate pe casa de marcat când cel care a livrat ajunge la sediu. Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor

 Impozitarea efectivă a bacşişului ajunge până spre 50%

Bacşişul poate fi reţinut de companie sau distribuit angajaţilor. Impozitarea este diferită în funcţie de situaţie. Eugenia Ion, tax consultant Contexpert, a calculat cât se datorează efectiv bugetului:

1. _Dacă bacşişul se distribuie angajaţilor:

Din suma brută trebuie să se reţină impozit de 16% de către un plătitor de impozit pe profit. Astfel, în cazul unui bacşiş de 100 lei, angajatului îi revin 84 lei, cei 16 lei fiind plătiţi către stat ca impozit. În acest caz, firma nu are nici un cost suplimentar. Practic, procentul de taxare este de 16% din sumă lăsată ca bacşiş (suma brută) sau de 19% din suma netă primită de angajat.

În cazul unei microîntreprinderi, pe lângă cei 16 lei impozit pe venit, există un cost suplimentar pentru companie de 3 lei ca impozit pe microîntreprindere de 3%. Astfel, la suma brută taxarea este de 19%, iar la suma netă de 22,6%. Compania are un cost suplimentar de 3% din suma încasată.

2. _Dacă  bacşişul rămâne în companie:

În cazul plătitorului de impozit pe profit taxarea este 19,35 lei ca TVA şi 12,90 lei ca impozit pe profit. Suma netă care rămâne în companie este 67,75 lei adică procent de taxare de 32,25% din suma brută şi de 47,6% din suma netă.

În cazul microîntreprinderii, din 100 lei încasaţi se datorează 19,35 lei TVA, şi 2,42 lei impozit pe microîntreprindere. Suma netă care rămâne în companie este 78,23 lei, însemnând că procentul de taxare la suma brută este de 21,8% şi de 27,8% la suma netă.

CITEŞTE ŞI Legal şi pe factură, cum schimbă bacşişul industria restaurantelor

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Capital - Google+
Transforma in PDF
Printeaza

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.