CITEŞTE ŞI Taxarea bacşişului invită la fraudă

«Cât fac pe zi?». Aceasta este întrebarea pe care Robert C. a adresat-o proprietarului unui restaurant din București înainte de a semna actele de angajare. Se întâmpla acum trei ani, când Robert a decis să-și schimbe locul de muncă din cauza salariului din contract: 800 de lei, la un restaurant de la periferia Capitalei, unde bacșișul nu depășea 30 de lei într-o zi.

Noul proprietar i-a promis 1.600 de lei la angajare și aproximativ 50 de lei bacșiș în fiecare zi, cu 21 de zile lucrătoare. Calculând, într-o lună veniturile lui au depășit 2.500 de lei. Fără excepție, acesta este primul lucru la care se gândește un ospătar înainte de angajare. „Accept un salariu mic, dar știu că la final de lună trag linie și îmi ies calculele pentru cheltuieli“, spune acum Robert C., care se apropie de 3.000 de lei net în lunile de vară.

Taxarea bacșișului, din 9 mai

În acest context, „povestea cu legiferarea și impozitarea bacșișului“ a bulversat industria restaurantelor, balanța înclinându-se în tabăra celor care se opun, în speță proprietarii de restaurante Aceștia creionează dejanoi strategii de business. „Tăiem de aici, tăiem de acolo. Este necesară  o regândire a strategiei, astfel încât să existe un echilibru între costuri și încasări“, detaliază șeful unui restaurant din București, care dorește să-și păstreze anonimatul. Cu o precizare: Ordonanța de Urgență nr. 8/2015, care stabilește situațiile în care pot fi sancționate de către ANAF firmele găsite cu nereguli, a fost publicată marți (28 aprilie) în Monitorul Oficial.

CITEŞTE ŞI Taxarea bacşişului invită la fraudă

Actul normativ definește și bacșisul, adică „orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum și restul dat de vânzător clientului și nepreluat de acesta în mod voluntar“. Iar taxarea bacșișului intră în vigoare din 9 mai. Dincolo de faptul că există deja două tabere – pro și contra -, această măsură are și efecte directe asupra consumatorului. „Sub o formă sau alta, bacșișul va fi integrat în prețul plătit de către client. Practic, agentul comercial este forțat să angajeze la alb toți lucrătorii, altfel nu îi poate returna, legal, bacșisul“, punctează Laurențiu Mâță-Tănase, consultant pentru industria ospitalității și fondator Top Hospitality & Star Chefs. Cu alte cuvinte, acest lucru va pune presiune pe comerciant pentru că va trebui să  aloce bugetului de resurse umane un cost considerabil prin plătirea taxelor și impozitelor aferente.

Mai departe, aceste costuri se vor reflecta în prețurile preparatelor. „Salariile nu vor crește, nu imediat. Anticipez că peste doi ani, din cauza lipsei unei platforme educaționale de profil, care să genereze constant oameni calificați în piață. Situația resursei de muncă, în acest domeniu, va intra în colaps“, adaugă Mâță-Tănase.

Totuși, acesta consideră că, într-un fel, este bine că se reglementează și acest venit, chiar dacă, „în starea actuală nu produce decât frustrare“ și chiar dacă ”dezavantajele sunt mai multe, în acest moment“.

„75% din ospatari se bazau pe acest venit zilnic pentru cheltuielile personale. Practic, ospătarii au acceptat această slujbă, foarte epuizantă fizic și psihic, tocmai având în vedere acest factor: venitul zilnic din bacșis. Cu noua legislație, banii vor fi fiscalizați de către agentul comercial, care va stabili, independent de dorința ospătarului, dacă, în ce formă, cum și când o să-i returneze această formă de venit“, explică Laurențiu Mâță-Tănase.

Privind din afară, toate părțile implicate în această ecuație par să aibă câte ceva de pierdut: clientul plătește mai mult, ospătarul câștigă mai puțin, iar angajatorul „se complică în taxe și impozite“. Și încă un amănunt: patronii de restaurante se tem că nu vor mai găsi ospătari calificați pe care să îi angajeze.

Anne Marie Pârlog, care deține Morgan La Dud împreună cu soțul său, Radu Pârlog, se așteaptă la solicitări pentru salarii mai mari, ceea ce va genera și taxe mai mari pentru angajator. Pe de o parte. Iar pe de altă parte, va fi un instrument care va determina, într-un fel, indiferența ospătarului, „cel puțin la început, până se va mai obișnui“.

Ce spune ministrul Finanțelor

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a declarat zilele trecut că există zone ale economiei în care nu se poate reglementa 100% impozitul pe bacşiş. „Cel care primeşte acasă pizza nu trebuie să meargă el mai departe cu cel care a adus pizza pentru a se convinge că pe bonul de casă va fi bătut bacşişul. Cel care livrează acel aliment, dacă primeşte o astfel de sumă, la momentul la care ajunge la sediu, atunci are această obligaţie legală să marcheze pe casă suma primită ca bacşiş. Sunt zone pe care nu putem găsi printr-un act normativ o reglementare 100%, cum e livrarea de pizza acasă şi serviciile de taxi“, a explicat ministrul.

Bineînțeles că impozitarea bacșișu­lui are și un istoric, ideea fiind lansată de patronatele din turism încă de acum câțiva ani. Potrivit lui Teodorovici, au fost luate în discuţie exemple din alte state europene, din afara Europei, modul în care acolo bacşişul este reglementat şi impozitat.

Oficialul a mai spus că s-a luat în calcul includerea bacşişului în nota de plată, dar atunci s-ar fi aplicat inclusiv TVA de 24% la sumă şi s-ar fi impus în mod obligatoriu, legal, scoaterea bacşişului din buzunarul omului, ceea ce nu era corect.

Oricum ar fi, analistul finaciar Călin Rechea spune că impozitarea bacşişului intră în categoria „fă-te că lucrezi“ şi reprezintă o dovadă clară că „autorităţile guvernamentale nu ştiu care este adevăratul rol“ al politicii fiscale.
„Chiar dacă sumele declarate în registrul angajaţilor ar fi verificate, ceea ce nu este posibil din punct de vedere legal, există mijloace prin care poate fi evitată contabilizarea bacşişului. Inventivitatea angajaţilor va fi stimulată suplimentar, în condiţiile în care se constată o mare nemulţumire la nivel social cu privire la eficienţa utilizării resurselor bugetare“, punctează Rechea. Așa că, până când nu se vor lua măsuri pentru „stoparea marii evaziuni fiscale“, mai ales prin simplificarea cadrului fiscal, dar şi prin reducerea poverii fiscale, „legiferarea impozitării bacşişului va genera costuri de aplicare mai mari decât veniturile“, adică va avea un efect exact opus celui urmărit.

„În categoria dezavantajelor intră costurile suplimentare impuse atât angajaţilor, cât şi angajatorilor din sectoarele unde este comună practica lăsării unui bacşiş drept mulţumire pentru serviciile prestate. Timpul pierdut se află pe primul loc, dar nu trebuie neglijate nici posibilele conflicte care pot apărea între angajatori şi angajaţi privind colectarea şi distribuirea bacşişului“, explică analistul financiar.

Cât despre impactul la buget al impozitării bacşişului, ministrului Finanţelor a estimat în jur de 300 milioane de lei pe an. Eugen Teodorovici a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că suma rezultată din bacşiş poate rămâne la dispoziţia angajatorului, care să dispună fie păstrarea ei şi suportarea din aceasta a unor costuri pe care le are în mod curent, fie să o distribuie către angajaţi pentru a-i stimula.

Oficialul a mai susținut că salariatul are obligaţia, când se prezintă la locul de muncă, să îşi înregistreze veniturile aflate asupra sa în registrul ţinut separat de către angajator. „În cazul în care sunt sume identificate asupra sa, se aplică amendă“, a spus ministrul Finanţelor precizând însă că, în situaţia în care un angajat ascunde asupra sa bani „angajatul ANAF nu îl poate forţa“ să arate aceste sume.

OUG introduce unele prevederi pentru definirea sumelor încasate în plus sub formă de bacşiş în vederea evidenţierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestuia de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populaţie şi asigurării fiscalizării acestora. Diferenţa între serviciul prestat şi dorinţa clientului de a recompensa serviciile prestate, această sumă se va bate pe bon fiscal separat şi se impozitează cu 16%. Sumele provenite din încasarea bacşişului vor fi înregistrate în contabilitate la „alte venituri“.

Chiar dacă sumele declarate în registrul angajaților ar fi verificate, ceea ce, legal, nu este posibil, există mijloace prin care poate fi evitată contabilizarea bacșișului. Călin Rechea, analist financiar

Cu noua legislație, banii vor fi fiscalizați de către agentul comercial, care va stabili, independent de dorința ospătarului, dacă, în ce formă, când și cum o să-i returneze această formă de venit. Acest aspect va genera multă frustrare. Laurențiu Mâță-Tănase, consultant pentru industria ospitalității

900 de lei este salariul cel mai mic înregistrat de un ospătar în restaurantele din Capitală; datorită bacșișului, veniturile acestuia ajung la 2.500 de lei

75 la sută dintre ospătarii se bazează pe venitul zilnic din bacșiș pentru cheltuielile personale, spun reprezentanții din industrie

CITEŞTE ŞI Taxarea bacşişului invită la fraudă

 

Te-ar putea interesa și: