Legile care resetează comerțul alimentar şi plasează producătorii români pe rafturile hipermarketurilor

În ultimul an au apărut numeroase inițiative legislative prin care s-a urmărit promovarea produselor autohtone. Cea mai nouă modificare adoptată de Parlament este cea care îi obligă pe comercianți să aibă în ofertă minimum 51% alimente românești. În plus, aceștia trebuie să renunțe la taxele de raft.

De mulți ani producătorii se plâng că nu pot pătrunde în supermarketuri sau hipermarketuri din cauza condițiilor restrictive, în timp ce retailerii sunt nemulțumiți de calitatea produselor livrate de micii fermieri. În acest război interminabil au intervenit și aleșii prin diverse propuneri legislative. În ultimul an, aleșii noștri au trimis către Senat și Camera Deputaților cel puțin patru inițiative pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Dar una dintre cele mai controversate este cea propusă de câțiva deputați de la PNL, printre aceștia numărându-se și Nini Săpunaru, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților.

Inițiativa legislativă a fost prezentat Camerei Deputaților în luna mai a anului trecut și tot atunci a ajuns și la Senat. Săptămâna trecută a fost adoptată de deputați, urmând să fie promulgată de către președinte. Dacă va fi adoptată de Klaus Iohannis, modificările vor fi implementate în termen de 6 luni de la intrarea legii în vigoare. Retailerii trebuie să se aștepte la schimbări majore. Printre cele mai importante modificări din lege se numără faptul că magazinele trebuie să comercializeze minimum 51% produse achiziţionate pe un „lanţ scurt de aprovizionare“, pentru categoriile carne, legume și fructe. Excepție ar face lunile de iarnă, decembrie-februarie, moment în care legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din ofertă, pe fiecare categorie. Cei care nu respectă dispoziția, ar urma să fie sancționați cu o amendă cuprinsă între 25.000 și 50.000 de lei. În același timp, Legea 321 va legifera termenele de plată la 7 zile pentru produsele proaspete și 14 zile pentru celelalte produse alimentare. În acest moment marile rețele operează cu termene de plată între 45 și 120 de zile. După ce noua lege va intra în vigoare, va fi definit prețul produsului și vor fi interzise taxele de raft, de listare, de dezvoltare sau de marketing, adică va obliga toți comercianții să trăiască din adaos comercial.

Pro și contra

Pe de-o parte, producătorii sunt încântați de modificările aduse Legii 321/2009 deoarece susțin că astfel va fi egalitate între ei și marile lanțuri de magazine, susține Cora Muntean, președintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR).

În ciuda faptului că este vorba de asigurarea unei cantități importante de alimente, agricultorii susțin că ei vor putea livra marfa cerută de retaileri. „Necesarul de produse poate fi asigurat de fermieri fără probleme“, consideră Laurențiu Baciu, președintele preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Pe de altă parte, retailerii din România afirmă că amendamentele propuse la Legea 321/2009 urmăresc subminarea activității marilor magazine, iar presiunea pusă pe comercianți se va reflecta în prețul alimentelor. Totodată, aceștia susțin că ar fi o problemă și în ceea ce privește stocul de marfă. Florin Căpățână, vicepreședintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), a precizat că nu se produce atât de mult în România încât 51% din produsele din supermarket să fie autohtone.

Totodată, Daniela Bădilă, director general în cadrul Consiliului Concurenţei spunea, săptămâna trecută, că acest proiect de lege ar putea genera probleme legate de aprovizionare. „Consiliul Concurenţei nu se opune proiectului de lege. Înţelegem că pentru sănătate primează consumul de produse proaspete. De asemenea, înţelegem că producătorii locali trebuie ajutaţi, dar nu ştiu dacă aceasta este cea mai bună variantă“, a explicat Bădilă. De asemenea, există o nedumerire în ceea ce privește autorităţile care vor verifica dacă aceşti comercianţi îşi vor îndeplini obligativitatea.

Până când legea va fi promulgată de președinte, comercianților le rămâne timp de gândire cum să implementeze noile modificări sau pot trage speranțe că legea va fi respinsă.

Legea etichetării laptelui, un alt proiect ce ridică întrebări

În mai 2016, președintele Klaus Iohannis a semnat, decretul pentru promulgarea legii privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate. Legea stabilește că trebuie indicat pe eticheta laptelui proaspăt pentru consum procentul de lapte praf pe care îl conține sau mențiunea că nu conține lapte praf. De asemenea, actul normativ prevede și sintagma „lapte natural“ – lapte produs 100% din lapte brut materie primă sau mențiunea „lapte românesc“ – lapte provenit 100% din fermele din România.

Unul dintre iniţiatorii proiectului de lege spune că aceste modificări vor veni în ajutorul consumatorilor, care vor avea acces la toate infomaţiile legate de produs. În schimb, Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), nu crede că această lege va avea efectul scontat pentru că noile măsuri nu se vor aplica produselor din import, prin urmare doar va împovăra procesatorii români, care vor avea costuri suplimentare.