Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

IMM-uri

Ion Sturza şi-a investit toate economiile

Autor: |

Omul de afaceri Ion Sturza, fostul director general adjunct al Rompetrol şi fost premier al Republicii Moldova, a epuizat banii fondurilor de investiţii pe care le gestionează şi anunţă că va face un exit parţial, în vederea atragerii de capital pentru proiecte viitoare.

Anii petrecuţi la cârma Rompetrol au legat o prietenie strânsă între Sturza şi Dinu Patriciu. Când Sturza a luat-o pe calea antreprenoriatului, sfatul „insistent“ pe care i l-a dat Patriciu a fost acela de a nu investi niciodată în imobiliare. Nu numai că nu i-a urmat sfatul, ci, în plină criză imobiliară, Sturza a început dezvoltarea speculativă a unui proiect imobiliar pe terenul de 4,5 hectare al fabricii de mobilă Libertatea din Cluj-Napoca. Acum, după ce a finalizat şi închiriat cei circa 7.000 mp din primele două clădiri de birouri ale Liberty Technology Park, Sturza nu crede că va continua cu noi investiţii imobiliare şi spune că are pe masă o evaluare şi o ofertă de vânzare foarte interesante pentru parcul tehnologic.

„Deocamdată, noi ne-am făcut plinul. Suntem într-o etapă foarte activă de maturizare a proiectelor pe care le deţinem şi ne uităm la rundele următoare de finanţare, iar asta ne ocupă tot timpul şi resursele. În curând, vom anunţa exit-uri parţiale din proiecte şi vom elibera bani pentru alte investiţii. Este posibil să introducem un alt acţionar în ecuaţie, pentru că aceasta este filosofia unui fond de investiţii“, spune omul de afaceri Ion Sturza, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru revista Capital.

Sturza admite că este un investitor oportunist şi se descrie ca fiind, mai degrabă, un meseriaş decât un antreprenor. El recunoaşte că proiectul de la Cluj a fost o oportunitate pe care a fructificat-o în perioada de criză, fără a avea o idee clară despre ce va face cu activele fabricii cumpărate în 2011. Cu gândul la exit încă dinainte de a începe construcţia Liberty Technology Park, Sturza spune răzând că se aşteaptă la un randament investiţional (yield) cuprins între 8% şi 10%. Valoarea netă a acestui indicator se calculează prin scăderea costurilor anuale de operare a clădirii vizate din chiria anuală generată de imobil, iar rezultatul se împarte la valoarea proprietăţii. El se laudă că până acum nu a pierdut bani şi că randamentul teoretic al investiţiilor sale este mult peste media pieţei.

Ideea listării la bursă, după modelul NEPI sau Globalworth, a respins-o din start pentru că atitudinea sa faţă de atragerea banilor este foarte prudentă. „Când lucrezi cu banii tăi dormi altfel, dar când ai mai mulţi investitori mici, ai şi o responsabilitate enormă. Eşti prins între necesitatea operativă de a dezvolta afacerea şi satisfacerea aşteptărilor investitorilor. Eu sunt foarte flexibil cu mine, dar cu ceilalţi mii de investitori nu poţi fi la fel. De aceea, nu mă complic deocamdată“, explică Sturza.

Piaţă vulnerabilă

Omul de afaceri a investit până acum circa 10 mil. euro la Cluj în reabilitarea a două clădiri istorice ce au aparţinut fabricii de mobilă Libertatea şi în realizarea infrastructurii pentru 25.000 mp de spaţii de birouri. Clădirile finalizate găzduiesc companii precum Siemens, Halcyon Mobile, Recall, La Casa, Makronetz, Ecuson Studio, Spherik Accelerator şi Tulemod. Recent, au demarat lucrările de construcţie pentru următoarele două clădiri, care vor pune pe piaţă un spaţiu de circa 13.000 mp, spaţiu construit la cerere, nu speculativ. Investiţia pe metru pătrat în partea a doua a proiectului va fi de trei ori mai mică decât cea din prima etapă, pentru că există deja infrastructura. „În prima fază, când aveam doar o schiţă, băncile au analizat proiectul şi ne-au spus că suntem nebuni, pentru că am început să construim speculativ. În urmă cu doi ani, să începi un proiect speculativ chiar era o nebunie. Astăzi, după ce proiectul este închiriat, băncile şi-au schimbat atitudinea şi avem trei oferte de finanţare şi sperăm să încheiem una dintre ele, în curând. Grosul investiţiei rămâne, în continuare, al fondului de investiţii. Creditul va acoperi circa 40% din costuri“, adaugă antreprenorul.

Chiar dacă Sturza ar putea extinde proiectul din Cluj până la 60.000 mp, el consideră că cei 20.000 mp pe care îi va avea până la sfârşitul anului vor fi „suficienţi“ pentru următorii ani. Unul dintre motivele pentru care, deocamdată, nu ia în considerare şi etapa a treia de dezvoltare este dat de faptul că majoritatea firmelor de IT din Cluj, cărora li se adresează parcul tehnologic, sunt furnizori de servicii externalizate (outsourcing), un model de afaceri pe care el îl consideră „foarte fragil şi vulnerabil“. „Un investitor american îmi spunea că un programator clujean îl costă anual 70.000 de dolari, iar în Vietnam costul este de doar 7.000 de dolari. Se poate întâmpla ca multe companii care astăzi ocupă spaţii în Cluj să nu-şi mai găsească comenzi“, subliniază Sturza. Potrivit acestuia, Clujul ar trebui să se concentreze pe companii care produc valoare adăugată pentru a face faţă concurenţei venite din ţări precum Vietnam. Tocmai de aceea, în Liberty Technology Park nu a închiriat spaţii pentru call centere sau companii care fac outsourcing, ci încearcă să dezvolte un incubator de afaceri, în parteneriat cu universităţile din Cluj şi cu Banca Transilvania, care să atragă start-up-uri cu corespondenţă în Silicon Valley.

În paralel cu renovarea clădirilor Libertatea, activitatea de producţie a fabricii de mobilă a fost mutată într-o suburbie a oraşului Cluj-Napoca, pe un teren pus la dispoziţie de Ioan Iancu, directorul fabricii Libertatea şi acţionar minoritar al acesteia. Sturza spune că „fabrica era structurată pentru perioada în care se livra câte un tren pe săptămână în Rusia“, motiv pentru care acum producţia se limitează la prelucrarea lemnului natural pentru comenzi individuale, fiind exclusă producţia în serie. De la un maxim de 2.000 de angajaţi, la cât ajunsese Libertatea în vârf de activitate, a ajuns acum la circa 50 de locuri de muncă. „Condiţia mea a fost să demonstreze că pot face treabă şi eu le donez fabrica. Eu nu am de gând să fac mobilă. Pentru mine a fost important să păstrez brandul Libertatea, cu o istorie din 1870, şi să continue producţia de mobilă. Cel mai uşor era să dau totul la fier vechi“, susţine omul de afaceri.

Povara resurselor minerale

La şapte ani de la vânzarea Rompetrol către KazMunaiGaz, Sturza spune, glumind, că rolul său în tranzacţia care l-a făcut celebru a fost unul minor şi că nu a făcut altceva decât să poarte hârtiile de pe o masă pe alta. „Cândva o să scriu o carte, dar încă e prematur. Mulţi consideră că a fost o cacealma, dar a fost o tranzacţie extrem de complexă, serioasă şi asistată de cei mai mari avocaţi şi bănci de investiţii din lume. A fost o tranzacţie pe bune. Pentru vânzător a fost ultima oportunitate în al 12-lea ceas, iar cumpărătorul a fost mai puţin norocos pentru că a început criza, s-au devalorizat foarte mult activele, dar până la urmă Kazahstanul este extrem de fericit că are acest pod în Europa, nu degeaba au mai investit aproape un miliard euro în dezvoltare“, povesteşte omul de afaceri.

Cât despre o investiţie în domeniul energetic, Sturza spune că este prea mic pentru a se gândi la un proiect serios, iar panourile solare nu le consideră ca o investiţie sustenabilă. „Toţi fac panouri solare pentru că e la modă. De aceea este atât de scumpă energia electrică în România, pentru că toţi românii, când aprind becul, subvenţionează şmecherii din energia verde“, adaugă antreprenorul.

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro