Conform spuselor sale, în ceea ce priveşte sediile de firme din apartamente, contribuabulul va încadra clădirea în categoria rezidenţială, nerezidenţială sau mixtă, iar contractual de închriere sau de comodat va fi principalul element ce va sta la baza deciziei de încadrare într-una dintre categoriile enumerate. 

 “Numai în situaţia în care apartamentul va fi clasificat ca nerezidenial, se vor mări impozitele faţă de anul anterior, chiar şi de peste zece ori, totuşi este posibil ca această cheltuială suplimentară să fi recuperată din chirie”, a explicat el în cadrul unei conferinţe e profil.

Potrivit lui Adrian Vascu, impozitul pe clădiri nu se va mai raporta la valoarea de inventor din bilanţ, iar valorise impozabile se vor utiliza doar în relaţia cu autorităţile locale. 

“Apartamentele și casele de locuit unde se află sediile de firme și PFA, ar trebui să poată fi clasificate simplu ca rezidențiale, sau nerezidențiale, având în vedere că ele nu pot fi evaluate parțial dacă nu există documentație cadastrală distinct”, a atras atenţia preşedintele ANEVAR.

Preşedintele ANRVAR a mai anunţat şi că, începând cu luna iulie 2015, toţi evaluatorii autorizaţi au obligaţia de a raporta în Baza Imobiliară de Garanţii (BIG) cele mai importante informaţii din rapoartele de evaluare a proprietăţilor imobiliare pe care la înaintează băncilor. În perioada 1 iulie – 30 septembrie a anului current, BIG a strâns peste 25.000 de astfel de rapoarte. “Această bază de date ne oferă o mulţime de date statistice despre piaţa imobiliară de la noi, utile tuturor actorilor din piaţă, de la vânzători, cumpărători, brokeri, până la băncile comerciale, Banca Naţională, alte instituţii şi înapoi la evaluator. De altfel, aceasta a fost gândită nu numai ca un instrument de informare, ci şi ca unul de prevenire a unor derapaje, pentru că ţine sub monitorizare activitatea membrilor noştri în zona evaluarii pentru garantarea împrumutului. Astfel, cifrele care ies flagrant din grafic ne vor da ocatia să analizăm în particular cazurile respective”, a mai spus Adrian Vascu. 

În perioada 1 iulie – 30 septembrie valorile colateralelor estimate de către evaluator  se ridică la 4,116 miliarde de euro. Dintre acestea, cele mai multe proprietăţi evaluate pentru creditele acordate sunt cele rezidenţiale, 18.905 de unităţi, adică 73,05% din total, urmate la mare distanţă de cele 2.745 de terenuri, care reprezintă 10,61% din totalul numeric. 

Dintre proprietăţile rezidenţiale evaluate, cele mai multe au fost apartamente de bloc (14.152), reprezentând aproximativ  75% din totalul numeric şi circa 54% din cel valoric. Valoarea însumată a acestora a fost de aproximativ 633 de milioane de euro. Casele cu teren evaluate (4.257 de proprietăţi) au reprezentat 22,5 % din totalul numeric şi 36,77% din totalul valoric.

Conform datelor din BIG, cele mai multe rapoarte de evaluare au fost realizate pentru proprietăţile din Bucureşti (2.278 rapoarte), urmate de cele din Cluj (1.652 rapoarte), Constanţa (1.561 de rapoarte), Timiş (1.185 de rapoarte) şi Braşov (1.011 rapoarte). Din Capitală, cel mai activ sector pentru creditarea imobiliară a fost, în perioada analizată, Sectorul 3, cu 1.021 de rapoarte. 

Topul pe oraşe al celor mai scumpe proprietăţi pe metru pătrat plasează tot Bucureştiul în fruntea listei, urmat de Cluj, Timişoara, Constanţa, Iaşi, Braşov, Craiova, Ploieşti, Sibiu şi Tulcea. Cele mai ieftine apartamente de bloc pot fi găsite în Giurgiu, unde valoarea medie de piaţă pe metru pătrat ajunge la 459 de euro.

În Bucureşti, cele mai scumpe proprietăţi se regăsesc în Sectorul 1, unde valorile medii pe metru pătrat se ridică la 1.226 Euro pentru apartamentele de bloc şi 1.107 euro pentru casele cu teren. 
Din raport, reiese că cel mai ieftin sector pentru bucureştenii care vor să locuiască la casă ar fi Sectorul 6, unde valoarea medie pe metru pătrat se ridică la 822 euro, iar pentru cei care preferă apartamentele de bloc, Sectorul 5, cu o valoare medie pe metru pătrat de 871 de euro.