Germania, gata să autorizeze extracţia gazelor de şist: fracturarea hidraulică pe 86% din teritoriul său
Guvernul german va autoriza fracturarea hidraulică pe 86% din teritoriul său. Potrivit cotidianului francez Le Figaro, acesta este un prim pas spre exploatarea resurselor proprii de gaze de şist, pentru a mai reduce puţin din dependenţa faţă de gazul natural rusesc.
Propunând autorizarea procedurilor de fracturare hidraulică, guvernul german se pregăteşte să autorizeze de fapt exploatarea gazelor de şist în Germania. Până în prezent, în Germania nu exista nicio reglementare clară privind acest procedeu, singurul utilizat până acum pentru a extrage acest tip de gaz captiv în 'roca mamă', procedeu contestat în special de ecologişti, care denunţă consecinţele lui asupra mediului.
Într-un mesaj adresat Comisiei pentru finanţe din Bundestag, ministrul economiei al Germaniei, Sigmar Gabriel, a prezentat acest proiect guvernamental, ce urmează să fie examinat înainte de vacanţa de vară: fracturarea hidraulică va fi autorizată după examinarea condiţiilor de protejare a mediului şi în afara zonelor umede protejate, adică în 14% din teritoriul german.
Autorizările în domeniu ar putea fi eliberate de autorităţile regionale. 'După această notificare, fracturarea hidraulică va fi autorizată pe 86% din teritoriu', a denunţat, marţi, Oliver Krischer, deputat din partea Verzilor. Modificările legislative ar putea intra în vigoare începând din 2015.
Pentru moment, este încă dificil de evaluat potenţialul gazelor de şist din Germania. Potrivit unei evaluări realizate în 2013 de Departamentul american pentru energie doar în baza unor studii geologice, fără forări, subsolul german ar conţine 476 de miliarde de metri cubi de rezerve de gaze de şist recuperabile, adică de opt ori mai puţin decât potenţialul francez şi echivalentul a circa şase ani de consum german de gaze, precizează Le Figaro.
Susţinătorii exploatării gazelor de şist speră să descopere zăcăminte mai mari în următorii zece ani, în timp ce adversarii săi asigură că rezervele de pe teritoriul german vor fi unele sărace. 'Exploatarea gazelor de şist nu este de interes în Germania', asigură ecologiştii. Aceştia sunt îngrijoraţi că acest tip de gaz va lua locul energiilor verzi în tranziţia energetică a Germaniei.
Criza ucraineană a jucat un rol important în decizia guvernului german de a accelera lucrurile în acest domeniu. Germania, principalul client european al gigantului rus Gazprom, este dependentă în proporţie de 35% de importurile de gaz rusesc. Chiar dacă guvernul german doreşte să creadă că aprovizionarea sa nu poate fi pusă în discuţie, Germania ar dori să-şi depăşească această dependenţă.
Cancelarul federal german Angela Merkel a atenţionat încă din luna martie: criza ucraineană va obliga Germania să elaboreze 'un nou mod de a-şi gândi politica energetică'. Actualul pas este primul în această direcţie, conchide Le Figaro. AGERPRES
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





