Facilități fiscale pentru cercetare-dezvoltare: Companiile ar putea beneficia de un „tax holiday” timp de 10 ani

Activitățile de cercetare – dezvoltare beneficiază din acest an de scutirea de impozit pe profit care, aplicată alături de scutirea de impozit pe venit pentru salariații cercetători și programatori, ar putea însemna un deceniu de “tax holiday” pentru companii.

În Codul fiscal există, deja, de câțiva ani, și alte mecanisme menite să impulsioneze domeniul cercetării – dezvoltării, însă din cauza dificultăților pe care companiile le-au întâmpinat în practică, rezultatele privind aplicarea acestora au fost modeste, în timp ce noua facilitate pare mult mai ușor de implementat.

Avantajele combinate ale scutirii de impozit atât pe profit, cât și pe veniturile angajaților vin în întâmpinarea solicitărilor mediului de afaceri. Conform Deloitte CE Research & Development Survey realizat anul trecut, peste două treimi dintre respondenți afirmau că stimulentele fiscale i-ar motiva să investească. Totuși, companiile sunt încă reticente sau nu sunt familiarizate cu prevederile recent intrate în vigoare. În acest sens, studiul Deloitte citat arăta că aproape jumătate dintre respondenți nu erau la curent cu facilitățile fiscale și nu beneficiau de ele. Pe de altă parte, experiența pe care unele companii au avut-o încercând să utilizeze facilitățile existente în Codul fiscal până în acest an nu a fost încurajatoare.

Ce s-a întâmplat cu facilitățile existente și până în 2017

Astfel, Codul fiscal prevede de câțiva ani două mecanisme de stimulare pentru cercetare – dezvoltare prin care statul și-a propus să sprijine indirect și sectorul privat: supradeducerea (i.e. deducerea suplimentară la calculul impozitului pe profit a 50% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru cercetare – dezvoltare) și amortizarea accelerată (i.e. deducerea a 50% din valoarea echipamentelor utilizate pentru cercetare – dezvoltare în primul an de utilizare, iar restul linear pe durata de viață a acestora).

Principala dificultate care a dus la neutilizarea acestor mecanisme pe scară largă constă în faptul că societățile care intenționează să aplice facilitățile nu au siguranța că autoritățile fiscale nu vor veni ulterior să reconsidere aceste activități ca nefiind de cercetare-dezvoltare.  Emiterea cu întârziere a normelor de clarificare sau neclaritatea acestora  au determinat firmele să privească cu reținere facilitatea referitoare la deducerea suplimentară a cheltuielilor.

O altă limitare a fost că, până anul trecut, pentru a beneficia de deducerea suplimentară, ar fi trebuit ca activitățile de cercetare – dezvoltare să ducă la rezultate capitalizate în beneficiul propriu al companiei ceea ce excludea contractarea către terți. În practică, numeroase companii, de exemplu de dezvoltare de software, din industria auto sau farmaceutică, subcontractează către alte companii din grup sau terți, rezultatele activităților de cercetare-dezvoltare fiind transferate clienților în schimbul unui preț care se reflectă în veniturile impozabile. Autoritățile fiscale au apreciat că facilitatea nu ar trebui aplicată dacă rezultatele nu au fost în beneficiul propriu pe motiv că drepturile de proprietate intelectuală nu rămân la societatea din România.

Problemele practice și-au găsit doar parțial rezolvarea anul trecut prin ordinul miniștrilor Finanțelor și Educației  – nr. 1056/4435/2016 – care a aprobat normele privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal. De exemplu, a clarificat faptul că deducerea se aplică și pentru activitățile prestate în beneficiul unor terți. Totuși, criteriile de eligibilitate a cheltuielilor enumerate de ordin au rămas limitative pentru că actul normativ menționat arată că „pentru încadrarea activităților ca fiind de cercetare-dezvoltare, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice (care, în 2017, a fost reorganizat în două entități: Ministerul Educației Naționale, respectiv Ministerul Cercetării și Inovării n.m.), pe baza propunerilor Colegiului Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare, constituie Registrul experților pe domenii de cercetare-dezvoltare, prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice”. Registrul experților nu a fost încă înființat, cu toate că este prevăzut încă din 2015, într-un ordin anterior celui citat. Deși au trecut mai mult de doi ani de când registrul ar fi trebuit organizat, iar contribuabilii au așteptarea legitimă de a obține clarificări pentru a putea aplica facilitatea, autoritățile continuă să precizeze în răspunsurile la interpelările adresate de companii că informațiile și clarificările vor fi oferite când registrul va fi funcțional.

Ce avantaje are în plus noua facilitate?

Din acest an, însă, odată cu introducerea scutirii de impozit pe profit pentru contribuabilii cu activități exclusiv de cercetare – dezvoltare în primii 10 ani de activitate, nu mai există problemele legate de împărțirea și eligibilitatea cheltuielilor. Practic, companiile care au doar acest obiect de activitate – circa 1.000 conform informațiilor publice – pot beneficia de facilitatea fiscală. Totodată, angajații lor, fie că sunt cercetători sau IT-iști, vor fi scutiți de impozitul pe venit dacă sunt angrenați în activități de cercetare-dezvoltare.

În concluzie, comparând prevederile existente până în acest an în Codul fiscal pentru activitatea de cercetare-dezvoltare cu scutirea de impozit pe profit pentru 10 ani de activitate, inclusiv pentru firmele nou înființate, observăm că, din punct de vedere tehnic, noua facilitate este potențial mai simplu de utilizat.

Având în vedere că majoritatea respondenților din studiul Deloitte intenționează să investească mai mult în activități de cercetare și dezvoltare (51% planifică investiții mai mari în următorii 1-2 ani, iar 63% în următorii 3-5 ani), apreciez că impactul pentru cei care desfășoară doar activități de cercetare – dezvoltare ar putea fi pozitiv. Cred că deschiderea Ministerului Finanțelor și a Ministerului Cercetării și Inovării este definitorie pentru ca societățile să poată aplica cu succes facilitățile existente.

Silviu Sandache, Director Taxe, Deloitte România