Evenimente Mica publicitate Abonamente
CITEŞTE ŞI

Imobiliare

Extinderea corporaţiilor ţine românii în ţară

Autor: | | 4 Comentarii

Principalele clădiri de birouri aflate acum în diferite etape de construcţie în Bucureşti şi în patru oraşe mari din ţară vor găzdui peste 67.000 de corporatişti, ceea ce reprezintă peste 20% din numărul angajaţilor care lucrează deja în clădiri de sticlă şi oţel. Românii nu mai o prioritate din a pleca în străinătate, însă presiunea pe salarii creşte.

Numărul mediu de salariaţi din Bucureşti este de circa 850.000 de persoane, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS). Aproape 30% dintre ei lucrează în clădiri de birouri moderne, pondere care va creşte la circa o treime după finalizarea principalelor imobile aflate acum în construcţie, conform calculelor Capital pe baza datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

În oraşele Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Braşov, singurele din ţară care susţin o dezvoltare clară de spaţii de birouri noi, numărul mediu de salariaţi, cumulat, este de circa 490.000 de persoane, conform INS. Dintre aceştia, abia 17% lucrează în clădiri de ultimă generaţie. Totuşi, după finalizarea clădirilor aflate acum în construcţie, procentul angajaţilor din imobile noi se va ridica la peste 23%. Cel mai avansat este Cluj-Napoca, oraş în care circa 22% dintre angajaţi muncesc deja în clădiri noi.

Construcţia de clădiri de birouri a luat avânt în marile oraşe din ţară. Proiectele aflate acum în dezvoltare în Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Braşov vor găzdui la final peste 31.000 de angajaţi, în timp ce în noile clădiri din Bucureşti vor lucra circa 36.000 de corporatişti.

„Asistăm la o maturizare a pieţei clădirilor de birouri din Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov, în care creşterea provine mai ales din zona companiilor deja existente pe piaţă prin consolidarea pe suprafeţe mai mari de birouri sau prin deschiderea de sedii adiţionale în clădiri moderne de birouri în acelaşi oraş. Cu siguranţă, tendinţa se va menţine în oraşele unde nume mari internaţionale şi-au deschis deja birouri, performanţele lor atrăgând şi alţi actori“, a declarat Oana Bădărău, şefa departamentului imobiliar al casei de avocatură PeliFilip.

Motivul este simplu. Bucureştiul, alături de Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara, generează 75% din veniturile firmelor din România, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale.

Noul pol de birouri

 

Revista Capital a realizat un top al proiectelor de birouri care urmează a fi predate chiriaşilor în următorii doi ani în Bucureşti, în funcţie de numărul de angajaţi care vor lucra în ele. Cinci din cele 11 proiecte analizate sunt amplasate în vestul Bucureştiului, pol imobiliar care s-a născut ca o alternativă la aglomerarea din nordul oraşului. În această zonă lucrează deja peste 33.000 de corporatişti, iar după finalizarea proiectelor aflate acum în construcţie, lor li se vor adăuga alţi circa 19.000 de angajaţi.  

Trei dintre cele mai mari construcţii din această zonă sunt amplasate în jurul Pasajului Basarab, unde investitorii Forte Partners, CA Immo şi Vastint lucrează la sedii pentru 13.500 de corporatişti. În Politehnică, suedezii de la Skanska au început un proiect major, în care vor lucra, într-o primă etapă, peste 2.000 de persoane, iar Globalworth şi Simon Roth construiesc noul sediu al Renault, lângă staţia de metrou Preciziei, unde vor fi adunaţi peste 3.000 de angajaţi ai companiei franceze.

În ultimii zece ani, stocul modern de birouri din Bucureşti s-a triplat, de la 875.000 de metri pătraţi, la finele anului 2007, la circa 2,6 mil. mp, la jumătatea anului 2017. „Credem că în următorul deceniu stocul poate cunoaşte o dublare, până la nivelul de 5 milioane de metri pătraţi, care ar duce densitatea spre pragul de trei mp/locuitor, la nivelul actual din Varşovia şi Praga“, preconizează Mădălina Cojocaru, partner în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

Pentru ca acest prag să fie atins, spune ea, ar trebui ca ritmul de dezvoltare actual din piaţă să se menţină la aproximativ 250.000 mp pe an. Brokerul admite, însă, că acest ritm nu poate rămâne constant fără dezvoltarea zonelor de centru-sud şi nord-vest ale oraşului.

 

Migraţia forţei de muncă

Chiar dacă Bucureştiul rămâne cel mai atractiv oraş pentru forţa de muncă, un sondaj realizat de Banca Mondială arată că sute de mii de români vor să locuiască şi să lucreze în Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov. Rezultatele sondajului Băncii Mondiale arată că circa 2,4 milioane de români iau în calcul ideea de a se muta tot pe teritoriul ţării în următorii cinci ani, în timp ce 1,1 milioane au în vedere să se mute în străinătate. Specialiştii băncii constată o inversare a acestei dinamici faţă de anii anteriori, când majoritatea românilor preferau munca în străinătate. Dintre românii care vor să se mute pe teritoriul ţării, circa 1,7 milioane optează pentru zonele urbane.

Astfel, Banca Mondială estimează că municipiul Cluj-Napoca se va confrunta în viitorul apropiat cu cel mai mare număr de migranţi din ţară. Oraşul ar urma să atragă peste 260.000 de noi locuitori, urmat de Bucureşti, cu circa 245.000 de migranţi, Timişoara, cu puţin peste 200.000, şi Braşov, cu 196.000 de noi rezidenţi. Topul este completat de Sibiu, Iaşi, Constanţa şi Piteşti.

Dacă principalul motiv pentru care românii vor să se mute în aceste oraşe este calitatea vieţii, existenţa locurilor de muncă este un factor care cântăreşte la fel de greu în această decizie.

„Pe măsură ce se dezvoltă, oraşele trebuie să ajute locuitorii şi firmele să găsească locuinţe sau sedii corespunzătoare. Dacă astfel de locuri sunt greu de găsit, preţurile terenurilor, locuinţelor şi clădirilor comerciale tind să crească, cu posibile efecte negative asupra economiei locale“, avertizează bancherii.

Salarii mai mari

 

Extinderea corporaţiilor în marile oraşe ale ţării creşte şi aşteptările salariale ale angajaţilor. Astfel, dacă anul trecut un român ar fi acceptat să se angajeze pe un salariu mediu de 2.550 de lei, acum aşteptările pornesc de la minim 2.844 de lei, potrivit un studiu realizat de platforma de recrutare online eJobs.

Participanţii la studiu consideră că ar merita salarii cu 40% mai mari decât cele pe care le obţin în prezent. În medie, diferenţa dintre salariul curent şi cel considerat just la nivelul pieţei este mai mare de 1.000 de lei.

Angajaţii se aşteaptă ca schimbarea locului de muncă să le aducă şi o creştere a salariului. Cu toate acestea, ei spun că ar accepta să-şi schimbe serviciul dacă li s-ar oferi cel puţin 500 de lei în plus faţă de salariul actual, adică cu 19,3% mai mult decât salariile pe care le câştigă în prezent, în medie 2.640 de lei.

Cel mai ridicat nivel al aşteptărilor îl au cei cu poziţii de management (4.547 lei lunar) şi angajaţii din construcţii (4.071 lei lunar), urmaţi de cei din IT (4.028 lei lunar). În cazul angajaţilor din bănci, salariul considerat just este, în medie, de 3.601 lei, iar în asigurări de 3.831 lei lunar. În ceea ce priveşte salariile curente, clasamentul este asemănător din punct de vedere al domeniilor, însă la un nivel mai redus al salariilor: management (3.497 lei), construcţii (3.133 lei), IT (2.734 lei) şi import-export (2.734 lei).

După studenţi

Creşterea competiţiei pe forţa de muncă obligă corporaţiile în căutare de angajaţi calificaţi să se extindă şi în alte centre universitare decât Bucureşti, unde există cel mai mare număr de studenţi, adică circa 172.000.

„Până la finalul anului 2018 stocul de birouri din Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov va creşte cu 35 - 40% şi se va apropia de pragul de un milion de metri pătraţi”, spune Mădălina Cojocaru.

 

Totuşi, România este încă în urma unor ţări ca Polonia. Densitatea spaţiilor de birouri raportată la numărul de studenţi din Varşovia este de 21 mp/student, în timp ce în Bucureşti este de 15 mp/student. Oraşele regionale din Polonia au între 4,5 mp/student în Lodz şi 6,7 mp/student în Wroclaw, în timp ce în Iaşi sunt 3,4 mp/student, în Timişoara sunt 3,6 mp/student, în Cluj-Napoca sunt 4,1 mp/student, iar în Braşov sunt 4,4 mp/student.

Primăriile au un rol esenţial în a convinge investitorii imobiliari să dezvolte proiecte în aceste oraşe şi corporaţiile să îşi deschidă noi sedii. În perioada 2007-2013, oraşele Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara au primit finanţări europene în valoare de 600 mil. euro. Banii au fost folosiţi pentru îmbunătăţirea infrastructurii serviciilor urbane, însă multe proiecte de investiţii s-au concetrat pe centrul oraşelor în detrimentul zonelor metropolitane, care asigură o dezvoltare coerentă, spun bancherii Băncii Mondiale.

Cert este că dezvoltarea economică a oraşelor mari din România este unul dintre puţinii factori care au ţinut românii în ţară în ultimii ani.

ATRACŢIE Cluj-Napoca găzduieşte 2,34% din populaţia României, însă 11,37% dintre români şi-ar dori să locuiască aici, potrivit unui sondaj al Băncii Mondiale

75% din spaţiile de birouri închiriate în primul semestru în Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov au ajuns la companii din IT&C

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.
Capital - Comenteaza
Printeaza

EVZ

DCNews

Stirile Kanal D

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Adevarul

Stirile Tvr.ro

Click

Agrointeligenta

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Infoactual

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

FACEBOOK
evz.ro