Ce poate deprecia leul până la 4,5 lei un euro

„Singura creştere vizibilă, deşi mică, este a investiţiilor străine directe şi a transferurilor. În ultimul caz, creşterea este justificată de transferurile din sectorul public (mai mulţi bani de la UE), şi nu de intrări private de capitaluri“, se arată într-un raport ING.

În aceste condiţii, presiunile de apreciere care stârneau teama BNR nu s-au concretizat. Din contră, leul a suferit o depreciere constantă în ultima lună, sărind „pragul psihologic“ de 4,25 lei pentru un euro.

„Deprecierea nu este din cauza României, ci din cauza unui efect de contagiune perceput greşit. Se consideră că prezenţa unor bănci greceşti produce un impact semnificativ asupra economiei autohtone. Este fals“, crede economistul-şef al BCR, Lucian Anghel. Acesta îşi explică teoria prin faptul că instituţiile de credit sunt într-o competiţie acerbă pe cota de piaţă, în special pe locul al treilea, încât intensitatea mai redusă a unui competitor, respectiv a unei bănci greceşti, nu ar afecta cu nimic soliditatea sistemului bancar.

O problemă de percepţie

Economiştii de la ING pun şi ei o parte din influenţa asupra cursului pe situaţia din periferia zonei euro, „în special din cauza unei variante mult mai soft a acordului de la Viena. Probabil din cauza temerilor privind la evenimentele din Grecia, piaţa a speculat pe seama  subsidiarelor elene, respectiv că acestea ar fi în spatele aprecierii cursului euro-leu“, spun cei de la ING.

Şi Anghel arată că este vorba despre neîncredere în fundamentele economice, care, în prima parte a anului, au fost cele ce au dus la aprecierea leului. Economistul merge şi mai departe cu explicaţia. „Această depreciere a fost adusă de băncile din Londra, nerezidente. Până ce ele vor întelege ce se întâmplă, în mod real pozitiv, cu economia, va mai dura“, spune Anghel. Până atunci, cursul va suporta, în continuare, presiunile semnalelor din Grecia.

Posibile scenarii

Economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, spune că cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla ar fi ca, peste situaţia gravă din Grecia, să se suprapună şi tensiunile interne. „Trebuie să fim foarte atenţi şi prudenţi la ce facem pe plan local. Nu trebuie să adăugăm presiuni suplimentare asupra cursului“, explică Dumitru.

Astfel, o criză internă adusă de o posibilă cădere a Guvernului sau ruperea acordului cu FMI ar arunca, rapid, leul peste pragul de 4,3 lei/euro. La polul opus, o calmare a situaţiei din Grecia, la pachet cu o consolidare a fundamentelor economice interne, are toate şansele să aducă leul sub pragul de 4,1 până la finalul anului. Instituţiile de credit văd, în continuare, un curs mediu pentru finalul acestui an de 4,2 lei pentru un euro.