"Agricultura şi dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în programul de guvernare. Urmărim ca prin noile politici agricole sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor, pentru a evita migraţia din mediul rural. Accelerarea modernizării agriculturii pentru a se asigura o hrană sănătoasă, necesară întregii populaţii, recâştigarea pieţei interne, un trai decent al fermierilor, reducerea importurilor şi creşterea exporturilor de produse agroalimentare sunt deziderate pe care le urmărim a fi îndeplinite", a declarat Dăncilă, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor. 

Potrivit premierului, alte direcţii strategice cu impact ridicat în domeniu sunt cele care să conducă la comasarea terenurilor şi finalizarea reformei funciare, precum şi identificarea de măsuri menite să conducă la dezvoltarea/salvarea zonei montane. 

"Programul de guvernare este respectat întocmai, astfel acordarea în timp util a subvenţiilor pentru agricultură este astăzi o realitate. România este primul stat european care încheie procesul de depunere a cererilor la data de 15 mai 2018. Ministerul Agriculturii, cu sprijinul Guvernului (…), reuşeşte să introducă în economia românească, doar în anul 2018, circa 2,67 miliarde euro până la data prezentă, o performanţă unică", a spus Dăncilă, potrivit Agerpres. 

Ea a vorbit şi despre absorbţia fondurilor europene în domeniu. "Creşterea absorbţiei fondurilor europene, cu efecte directe asupra menţinerii activităţii în mediul rural, stimularea investiţiilor, dezvoltarea rurală durabilă, cu un impact de circa 9,7 miliarde euro, care se realizează pe două fronturi: absorbţie şi contractare de fonduri. Astfel, au fost atrase fonduri nerambursabile de 1,2 miliarde euro în anul 2017, iar în anul 2018 vor fi plătite peste 1,4 miliarde de euro pentru investiţiile din PNDR, pe perioada 2014-2020", a arătat Dăncilă. 

Totodată, premierul a prezentat programul de măsuri legislative pentru sectorul agricol, care include "cadastrarea de către stat a terenurilor agricole, revizuirea legislaţiei din agricultură cu privire la achiziţionarea terenurilor, realizarea Îndrumarului legislativ (…), îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la trasabilitatea produselor agroalimentare, revizuirea cu celeritate a legislaţiei referitoare la managementul ambalajelor". 

Prim-ministrul a amintit şi planurile privind înfiinţarea Casei de Comerţ a României. "Avem în plan, în perioada următoare, înfiinţarea Casei de Comerţ a României, care va intermedia comercializarea produselor agroalimentare şi a animalelor, va închiria sau construi centre de colectare/prelucrare, va negocia contracte în numele producătorilor agricoli pentru export şi intern", a arătat Dăncilă. 

De asemenea, ea a precizat că este important ca noul buget al UE să susţină în continuare obiectivele investiţionale pentru stimularea convergenţei la nivelul întregii Uniuni. 

"Am apreciat faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă comună rămân principalele priorităţi investiţionale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simţim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici. Mai ales în termeni reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunţate (…) În calitate de prim-ministru, voi susţine ca politica agricolă comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent. România nu poate accepta o politică agricolă comună fără Pilonul II-Dezvoltare rurală sau cu diminuarea obiectivelor şi a ariei de aplicabilitate a programelor naţionale de dezvoltare rurală", a mai afirmat Dăncilă.