“Partenerii de coaliție nu par deloc afectați de povara datoriilor actuale ale Italiei, cifrate la 130% din produsul intern brut. Și nu pare să le pese nici de normele UE privind consolidarea fiscală. Programul lor nu numai că încalcă aceste reguli ci râde pur și simplu de ele.

Iar dacă Italia nu va reuși să se pună pe picioare cu acest program, să nu vă imaginați cumva că va părăsi Uniunea Europeană, așa cum intenționează Marea Britanie. Și tocmai aceasta face Italia mai periculoasă.

Regatul Unit a ales să plece fără un plan, renunțând la puterea de negociere pe care o avea ca stat membru. Ca urmare, negociatorul principal al Europei, Michel Barnier, nu are de ce să fie prea îngrijorat de plecarea britanicilor. UE va continua, spune el, ca și cum nimic nu s-a întâmplat.

Aceasta nu va funcționa cu Italia. Ea este mult mai ferm ancorată în Uniune, ca parte a zonei euro și membru fondator al proiectului european. Ceea ce o plasează într-o poziție mult mai bună pentru a deteriora Uniunea din interior.

Spre deosebire de Grecia, Italia este prea mare pentru a fi ignorată sau forțată să se supună. Ea are enorme probleme economice și financiare și dacă s-ar lovi de o nouă criză, urmările ar fi greu de limitat doar la Italia.

Și un alt aspect trebuie luat în considerare: una dintre dificultățile persistente ale Marii Britanii cu UE a fost sentimentul că  trebuie să respecte regulile.

Cazul Italiei sugerează o perspectivă diferită. Citind programul noului guvern, nu ați ghici că în chiar constituția țării se găsește o clauză privind o construcție bugetară echilibrată. Disponibilitatea de a ignora angajamentele pe care le vede ca fiind nedrepte se adaugă potențialului  distructiv al Italiei”, scrie Bloomberg.

Dar cum se face că o națiune fondatoare a Uniunii Europene a devenit într-atât de eurosceptică? The Local Italy propune câteva explicații.

Publicația a vorbit cu economistul Alberto Bagnai, senator din partea Ligii, inspirator al liderului formațiunii, Matteo Salvini. El rezumă dezamăgirea sa față de Europa, redând ce le-a spus reporterilor străini despre primul lucru pe care l-a făcut după ce a fost ales în Senat în martie.

 

„M-am întors imediat să-i mulțumesc fostului prim-ministru Mario Monti, fără de care probabil nu aș fi fost niciodată ales”, a spus el.

Fostul comisar european Monti a fost numit prim-ministru după ce guvernul lui Silvio Berlusconi a căzut, în 2011, la capătul a opt ani de criză economică. Monti a impus măsuri dure de austeritate pentru a restabili încrederea piețelor, inclusiv o reformă a sistemului de pensii, pe care Liga și Cinci Stele vor acum să o elimine.

Lorenzo De Sio, profesor de științe politice la Universitatea Luiss din Roma, a declarat pentru AFP că „70% dintre alegătorii M5S doresc să rămână în euro și în UE – dar nu așa cum este acum” și că „eticheta populistă ” li se aplică în mod excesiv.

„În ultima vreme … oricine critică proiectul european este etichetat ca populist și anti-european”, spune De Sio. „Dar chiar și partide proeuropene precum Partidul Democrat (centru-stânga) sau Forza Italia (formațiunea lui Berlusconi) și-au anunțat dorința de a schimba politica actuală de austeritate a UE în timpul campaniei electorale”.

BBC vorbește despre două incidente care au avut ca protagoniști  vorbitoril de limbă spaniolă din Statele Unite, care pun în lumină problemele legate de imigrație.

Mai întâi, Ana Suda și Mimi Hernandez se aflau într-o stație de benzină din zona rurală a statului Montana, când un agent al poliției de frontieră le-a cerut să se identifice.

Cele două femei, cetățeni americani, au fost informate că au fost oprite pentru că vorbeau spaniola într-un „stat predominant de limbă engleză”.

Într-un videoclip al incidentului din 16 mai, Ana Suda îi întreabă pe agent dacă verificarea se face după criterii rasiale.
Femeile au fost reținute timp de aproximativ 35 de minute înainte de a li se permite să plece. Poliția de frontieră din SUA declară că anchetează cazul.

 

Câteva zile mai târziu, de cealaltă parte a SUA, în New York City, o înregistrare cu un avocat care amenința personalul vorbitor de spaniolă la un restaurant a aprins rețelele de socializare.
În SUA sunt 41 de milioane de vorbitori de origine spaniolă, potrivit datelor recensământului – adică 13% din populație.
Împreună cu alți aproape 12 milioane de vorbitori spanioli bilingvi, SUA este a doua cea mai mare țară vorbitoare de limbă spaniolă din lume, chiar în fața Spaniei.

Numărul vorbitorilor spanioli nativi s-a dublat din 1990, iar dacă tendințele actuale continuă, SUA ar putea chiar să depășească Mexicul în deceniile viitoare.

Dar este engleza limba oficială a Statelor Unite?- întreabă BBC.
Ei bine, engleza este limba guvernului american, a întreprinderilor și reglează multe aspecte ale vieții de zi cu zi din întreaga țară.
Dar deși mai mult de 30 de state au declarat-o limbă oficială, nu este cazul la nivel federal.

În 1981 și 2006, senatorii americani au încercat  fără succes să introducă un amendament pentru a statua engleza ca limbă oficială.

Italia este una dintre principalele destinații pentru românii care  pleacă să lucreze în afara granițelor. Acolo trăiesc, oficial peste 1 milion de români, însă cifrele neoficiale arată că ar fi cel puțin 2 milioane.