Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Energie

Adevărul despre scumpirea carburanților

Autor: | | 0 Comentarii

De la începutul anului și până în la jumătatea lunii mai, benzina și motorina s-au scumpit cu 8%. În ultimele 12 luni, prețurile carburanților au crescut cu peste 20%, perioada în care cotația țițeiului s-a majorat cu 50%, până aproape de 80 de dolari/baril, preț care nu a mai fost înregistrat din noiembrie 2014.

La jumătatea anului 2014, când se înregistra cea mai mare cotaţie a ţiţeiului din ultimii patru ani (114,8 dolari/baril – conform datelor centralizate de Bloomberg), şoferii din România plăteau pentru un litru de benzină 6,35 de lei, iar pentru motorină 6,31 lei/litru. Preţurile erau ridicate întrucât de la 1 aprilie 2014, guvernul de atunci, condus de Victor Ponta, tocmai introducea supraacciza la carburanţi (7 eurocenţi/litru). La sfârşitul acelui an, cotaţia ţiţeiului ajungea la doar 70 de dolari/baril. Aşa cum menţionam şi mai sus, la jumătatea lunii noiembrie 2014, ţiţeiului era cotat la acelaşi nivel ca şi în prezent, de 79 dolari/baril. Conform datelor arhivate de Oil Bulletin, un litru de benzină costa atunci 5,75 de lei, iar motorina aproape 6 lei/litru. Spre comparaţie, la jumătatea lunii mai a.c., benzina costa 5,58 de lei, iar motorina 5,67 de lei. Aşa cum se poate observa, preţurile sunt sensibil mai mici la aceeaşi cotaţie a ţiţeiului, lucru susţinut şi de petrolişti.

Citiţi şi: EXCLUSIV România, campioana Europei la scumpirea benzinei

De altfel, companiile petroliere pun această majorare a preţurilor pe seama cotaţiei internaţionale a ţiţeiului şi a produselor finite, dar şi pe taxarea făcută de statul român. De exemplu, reprezentanţii grupului Rompetrol arătau recent în datele prezentate Bursei de Valori Bucureşti, cu ocazia prezentării datelor financiare aferente primului trimestru, că la nivel internaţional, cotaţiile carburanţilor exprimate în dolari s-au majorat în T1 cu aproximativ 16% pentru benzină şi cu 23% în cazul motorinei. “Aprecierea de aproximativ 11% a leului în faţă dolarului american a determinat ca impactul efectiv în moneda naţională a celor două cotaţii să fie de aproximativ 4% pentru benzină şi 10% pentru motorină. La acestea se adaugă şi creşterea în 2017 a accizelor la carburanţi (+32 bani/litru), acestea fiind majorate cu aproximativ 19% la benzină şi 21% pentru motorină”, susţineau reprezentanţii Rompetrol. Aşa s-a ajuns ca TVA, plus accize şi alte taxe, să reprezinte 54% din preţul unui litru de benzină şi 51% din cel al unui litru de motorină, arată calculele Capital făcute pe baza cifrelor Comisiei Europene primite de la autorităţile române.

Taxele în Europa

 

Cu toate acestea procentul taxelor, directe şi indirecte, în costul carburanţilor este, în România, unul dintre cele mai scăzute din UE, chiar şi în condiţiile în care Guvernul a revenit, de la 1 octombrie 2017, la supraaccizarea benzinei şi motorinei, în încercarea de a spori încasările la buget. TVA-ul practicat pentru carburanţi în România este unul dintre cele mai scăzute din UE. Mai mic găsim în ţările “paradisuri fiscale”, precum Luxemburg ori Malta. Germania este la egalitate cu noi. Portugalia şi Polonia au o cotă de TVA de 23%, cea mai mare cotă TVA este în Scandinavia (Suedia, Danemarca, Finlanda - 24-25%, respectiv Grecia, cu 24%).

În ceea ce priveşte taxarea adiacentă a carburanţilor, România este pe la mijlocul plutonului, acest tip de taxare anulând o parte din beneficiul rezultat din cota mică de TVA. Astfel, taxe indirecte mici şi foarte mici, raportate la preţul final al carburantului, găsim, deloc suprinzător, în Luxemburg şi Malta, 26 – 28%, dar şi în Spania, Bulgaria, Ungaria (care recuperează din dezavantajul legat de procentul mare de TVA) şi în ţările baltice. În cazul acestor ţări, procentul total de taxe (TVA plus indirecte) coboară sub 50%, ceea ce face ca şi preţul final al carburanţilor să fie mai ieftin decât în România.

Puternic taxaţi sunt carburanţii în Scandinavia, cote de peste 60%, în Irlanda şi în Grecia - 70%.

Am fost cei mai ieftini

Revenind la România, trebuie precizat că, până anul trecut, era ţara din UE cu cele mai mici preţuri ale carburanţilor. Țara noastră a ocupat această poziţie în aprilie – august 2017, când benzina şi motorina românească costau cu puţin peste 1 euro, în medie. Ajunsesem oricum printre cele mai ieftine ţări pentru carburanţi la 1 ianuarie 2017, când TVA a coborât la 19% şi, potrivit Codului Fiscal în vigoare la acel moment, Guvernul a fost nevoit să renunţe la supraacciza la benzină şi motorină. Într-o singură noapte, România devenea dintr-o ţară de pluton în UE, din punct de vedere al preţurilor, cea mai prietenoasă pentru şoferi, la benzină. În primăvara lui 2017, din pricina condiţiilor de piaţă, România devenea cea mai ieftină ţară şi la motorină, poziţie ocupată până la sfârşitul verii. La acel moment, Guvernul, confruntat cu o nevoie stringentă de bani pentru a acoperi măririle masive de pensii şi salarii, dar şi cu spectrul unui deficit cu mult peste 3%, şi-a reconsiderat strategia vizavi de taxarea carburanţilor. La 15 septembrie, respectiv 1 octombrie, supraacciza a revenit iar preţurile la pompă au crescut cu valoarea ei. Cu toate acestea, încasările la buget nu au crescut. În octombrie 2017, prima lună de după reintroducerea supraaccizei, încasările bugetului din taxele colectate la vânzarea de motorină(carburantul folosit de 70% dintre români) au scăzut la 958 milioane lei, de la 1,08 miliarde de lei, în septembrie, potrivit unei informări a MF pentru Capital. Încasările s-a redresat puţin în noiembrie, până la 1,04 miliarde lei, ca să scadă iar în decembrie, la 928 de milioane de lei.

 

Nu taxele sunt neapărat problema

Acum, România nu mai este cea mai ieftină piaţă europeană pentru carburanţi. Motorina costă 1,22 euro pe litru, benzina 1,20 euro. Mai “prietenoase” cu şoferii, la motorină, sunt multe ţări, precum Luxemburg, Malta, Spania, Cehia, Bulgaria, Polonia sau Austria. La benzină, doar Bulgaria şi Polonia. Interesant este faptul că la preţul fără taxe al carburanţilor (0,58 euro litrul de benzină, 0,63 euro motorină), România este printre cele mai scumpe ţări din UE, între primele 5 la motorină şi între primele 10 la benzină, deci, încă o dată, taxarea nu este mare în România, deşi este mai mare ca anul trecut.

Vinovatul: oligopolul din România?

Consiliul Concurenţei a anunţat încă de la începutul anului că analizează de ce preţurile în România sunt mai mari decât media UE, având în vedere că anii trecuţi era invers. “Preţurile sunt apropiate în toată Europa şi este ceea ce ne aşteptam, iar faptul că avem resurse este mai puţin important. Problema nu cred că se pune la modul: avem resurse, de ce nu avem preţul mai mic? Întrebarea este de ce de un an de zile este mai mare decât media UE? Aici căutăm o explicaţie, pentru că, tradiţional, preţul în România era un pic sub medie”, a declarat, în urmă cu trei luni, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Oficialii instituţiei nu au publicat până acum vreun rezultat al acestei analize, însă, anul trecut, Consiliul a analizat, de asemenea, preţul carburanţilor din România în comparaţie cu pieţele europene, iar concluzia principală a fost că piaţa locală are o structură de oligopol.

Ce plătim la pompă

Un procent de doar 51-54% din preţul carburantului din benzinării este apanajul mărfii propriu-zise, restul fiind taxe percepute direct de către stat. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 46% şi 49% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA şi accize.

 

Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi: costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovigneta, anvelope de iarna, etc.);

• Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);

• Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);

• Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar, etc.);

• Adaos comercial,

Când preţul carburantului se modifică, se modifică doar pe componenta distribuitorului, pentru că statul trebuie mereu să îşi primească partea. Un efect considerabil în preţ îl are costul de achiziţie a materiei prime, legat direct de cotaţia produselor petroliere, care, la rândul său, este legată de cotaţia ţiţeiului.

 

 

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Click

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Stirile Tvr.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.