‘Trebuie să manageriem impactul unor decizii asupra fluxurilor de capital pe care îl are decizia recentă din insula cipriotă’, a spus Isărescu, care, referindu-se strict la Raportul Clubului de la Roma a adăugat că ‘deocamdată, se pare că nu se împacă schimbările climatice cu politicile economice’.
‘Sunt într-un fel şi eu, ca mulţi dintre dumneavoastră, un produs al Clubului de la Roma. Acest raport ne-a influenţat pe toţi, chiar dacă unele prognoze nu s-au adeverit, şi bine că nu s-au adeverit, că altfel omenirea ar fi intrat într-un colaps. Fiecare avem câte o percepţie individuală, personală asupra Raportului. Problema este că ne-am schimbat într-un fel, iar autorii acestui raport spun că nu ne-am schimbat suficient (…) Această lucrare va crea cel puţin un şoc. Falimentarea naturii nu este un slogan, ci o problematică. Putem trece la o poluare la fel de periculoasă cum este cea a naturii’, a apreciat guvernatorul BNR.
Potrivit şefului Băncii Centrale, lumea trebuie să se împace cu natura, deşi se aduc în discuţie tot mai mult rezervele de ţiţei care continuă să existe.
‘Sunt convins că, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată, cu rapoartele Clubului de la Roma, şi această lucrare va naşte dezbateri. Nu este nimic exagerat atunci când vrei să declanşezi o dezbatere şi ştim acest lucru din viaţa de zi cu zi. De multe ori, trebuie îngroşat un anumit aspect pentru ca publicul să devină interesat. Faptul că rezervele de ţiţei nu s-au terminat, cum prevedea primul Raport al Clubului de la Roma, în 1976, faptul că s-a dezbătut independenţa energetică a Statelor Unite, nu cred că schimbă problema sau datele esenţiale ale problemei, adică împăcarea cu natura. Aici este nevoie de dezbateri serioase. Cred eu că şi complexitatea lumii este deosebită şi ne va ajuta să adoptăm atât de multe lucruri’, a afirmat Mugur Isărescu.
Banca Naţională a României /BNR/ şi Asociaţia Română pentru Clubul de la Roma /ARCoR/ au organizat, marţi, evenimentul de lansare a ediţiei în limba română a Raportului Clubului de la Roma ‘Falimentarea naturii-negarea limitelor planetei’.
Raportul face parte dintr-o campanie mai amplă ‘2052: lumea peste 40 de ani’, prin intermediul căreia sunt stimulate ideile de transformare a lumii într-o manieră mai sustenabilă. Documentul confirmă existenţa unor dovezi ştiinţifice covârşitoare care relevă faptul că presiunile exercitate de factorul uman asupra Planetei au atins un nivel care comportă riscuri majore din perspectiva bunăstării şi prosperităţii viitoare.
Principalele măsuri necesare pentru realizarea unei ‘economii circulare’ includ înlocuirea PIB ca obiectiv principal al dezvoltării, atribuirea de valoare serviciilor şi biodiversităţii ecosistemice, deprecierea acestora şi degradarea biodiversităţii trebuie avute în vedere atât în bugetele naţionale, cât şi în cele ale companiilor sau implementarea unei reforme fiscale care să vizeze majorarea impozitelor aplicabile utilizării resurselor, regândirea sistemului de raportare trimestrială şi impunerea unor cerinţe obligatorii de raportare de către instituţiile financiare a expunerilor la risc ale acestora din perspectiva investiţiilor în tehnologii cu emisii ridicate de CO2.
Clubul de la Roma este un grup internaţional de experţi, care cuprinde 1.500 de membri naţionali şi peste 30 de asociaţii naţionale. Misiunea acestuia este de a realiza analize şi evaluări anticipative referitoare la demersurile ce pot fi întreprinse pentru a avea o planetă mai fericită, mai rezistentă şi sustenabilă.
Unul dintre autorii raportului, Anders Wijkman, este consilier principal la Institutul de Mediu din Stockholm, Suedia, co-preşedinte al Clubului de la Roma şi fost membru al Parlamentului European, în timp ce Johan Rockström este profesor de administrare a resurselor naturale la Universitatea din Stockholm, director executiv al Stockholm Resilience Centre şi co-preşedinte al Future Earth.
Sursa: Agerpres
