De fapt, zvonurile legate de o posibilă criză în Italia au apărut indirect, plecate de la discuțiile în care este acceptată pentru prima oară intrarea într-un parțial "default" al Greciei. Ideea este că dacă șefii zonei euro nu reușesc să rezolve situația din Grecia fără intrarea acesteia în incapacitate de plată, fie doar parțială, atunci va fi imposibil de soluționat o criză similară într-o economie mare, precum Italia sau Spania.
Piețele și investitorii au reacționat instantaneu, așa cum reacționează de obicei. Riscurile ridicate presupuse de tranzacționarea instrumentelor derivate fac ca speculatorii să fie extrem de suspicioși la orice mișcare le-ar putea amenința profiturile. Drept pentru care obligațiunile italienești pe zece ani au ajuns la un yield mai mare de șase procente, pentru prima oară după 1997. Iar investitorii au început să vândă orice activ riscant.
Inclusiv cele din Europa Centrală și de Est. Valutele din regiune s-au depreciat in corpore, iar leul a ajuns la maximul acestui an, de 4,2838 unități pentru un euro. După ce depășise în tranzacțiile intra-day 4,3 lei pe euro. Iar analiștii ING Bank arată că raportul ar putea ajunge, conform previziunilor lor anterioare, până la 4,4 – 4,5 lei pentru euro în cursul acestui an.
Bursa de Valori București a scăzut aproape în totalitate. Indicele BET s-a depreciat cu 0,9%, BET-C cu 1,5%, iar BET-FI cu 1,2%. Cotația Fondului Proprietatea a coborât cu 1,3% până la 0,524 lei, dar s-a menținut în topul lichidității cu tranzacții în valoare de 13,7 milioane lei. Lichiditatea totală a pieței de acțiuni a fost de 40,6 milioane lei, la care s-au adăugat tranzacții cu obligațiuni în valoare de aproape 30 milioane lei.
Problema care se pune acum pe piața autohtonă este dacă oferta publică secundară a OMV Petrom va fi afectată sau nu de aversiunea crescută la risc a investitorilor. Și au apărut deja voci care arată că suma de 600 milioane euro pe care statul speră să o obțină pentru pachetul de 9,84% din capitalul social al Petrom este prea mare. Este însă mult prea devreme pentru a se putea da un verdict. Oferta mai durează până pe 22 iulie, iar cererile pot fi depuse până în ultima zi, când se va știi mult mai bine care este prețul mediu de subscriere și volumul cerut.
Interesantă este însă atitudinea pieței (și a presei) în această situație. După ce ieri au apărut mai multe materiale care acuzau statul român și intermediarii că vând prea ieftin acțiunile de la Petrom (care înseamnă accesul la rezervele de petrol ale României etc.), acum spun că prețul este prea mare și oferta nu va avea succes. Puțină moderație și răbdare nu ar strica.
