Traficul bucureștean este cel mai  aglomerat din Eu­ropa. Podium care ne aduce poziția opt în lume la aglomerație. Statisticile ara­tă că avem 600 de mașini la mia de locuitori, în Capitală. Zilnic intră în București, din județul Ilfov și împrejurimi, circa 150 de mii de mașini. Iar gradul de mobilitate e primordial.

Discuțiile despre crearea unei zone metropolitane a Bucureștiului au început încă din 2005, pe vremea când primar general al Capitalei era Adriean Videanu care și-a exprimat dorința de a se crea o astfel de zonă, însă a considerat că nu reprezintă o prioritate pentru București.

Tot în 2005, crearea Zonei Metropolitane, formate din București și județul Ilfov, era și dezideratul parlamentarilor PSD și ai PDL, care au inițiat, în paralel, în Parlament, propuneri legislative pe această temă.  Principalul proiect, inițiat de deputatul PDL Vasile Gherasim prevedea ca zona Bucureşti-Ilfov să se dezvolte în trei etape, urmând ca, în faza finală, să cuprindă Olteniţa şi localităţi din judeţele Dâmboviţa şi Giurgiu. În prima etapă urma să se comaseze Bucureştiul cu Ilfovul. În cinci ani de la implementare, urma ca suprafaţa regiunii Bucureşti-Ilfov să fie de 5.600 de kilometri pătraţi iar graniţele să ajungă în zona de sud până la Dunăre. Proiectul a fost blocat în Senat în anul 2009. „Nu există voință politică nu se va face niciodată . Au început să își aducă aminte câțiva aleși că își pot pierde scaunele. Pentru că acest proiect reducea funcțiile aleșilor la jumătate. Mai grav este că această oră zona metropolitană există. Nu funcționează însă pe baza unor legi proprii si nu funcționează coerent. Singura Capitală din UE care nu are zonă metropolitană este București“, a declarat pentru revista Capital Vasile Gherasim, inițiatorul proiectului.

Autorități locale care sunt pentru

Edilii localităților din jurul Capitalei susțin demararea acestui proiect. „În 12 ani de implicare în administraţia locală – consilier local sau viceprimar, am privit, fără prea multă putere de intervenţie, cum lucrurile rămân înţepenite. România a intrat în UE, progresul tehnologic este fantastic, există nenumărate exemple de bune practici, însă Snagovul e încă ocupat cu canalizarea, cu pietruit uliţe“, spune Mihai Anghel, viceprimarul localității Snagov. „Ca prim pas, cred că ar trebui finalizat procesul de descentralizare. Atunci București- Ilfov ar deveni o singură unitate administrativ teritoriala așa cum a fost de altfel, gândit întreg proiectul“, este de părere Mihai Anghel, viceprimarul localității Snagov. Iar avantajele sunt multiple. „Situația transportului s-ar rezolva dinspre București către Snagov. Iar soluțiile ar fi chiar prin introducerea unor linii RATB. Acum la nivelul consiliului județean Ilfov se discută despre o un plan de mobilitate urbană durabilă. Procedura de aprobare s-a oprit la ministerul Mediului, instituție de la care se așteaptă avizele. Acesta este primul pas pentru extinderea zonei metropolitane înspre Ploiești“, a explicat Mihai Anghel.  Comuna Snagov s-a dezvoltat mult pe zona imobiliară, dar nu la potențialul maxim, spune edilul. Asta și pentru că prețurile sunt mai mari ca în celelalte zone dar și pentru că naveta zilnică Snagov-București înseamnă multe ore pierdute în trafic. „Dezvoltarea zonei metropolitane ar rezolva, dacă ne uităm în planul de mobilitate urbană durabilă, și problema Centurii Bucureștiului.  Snagov are punct de urcare de pe autostrada A3. Însă intrarea în Capitală se face din Centură. Nu e o zonă ușor de accesat“, a mai spus viceprimarul.

O altă chestiune care ar intra în linie dreaptă, în opinia lui Mihai Anghel, ar fi calitatea serviciilor publice. „Mă refer la canalizare, apă, drumurile s-ar asfalta, liniile de transport în comun publice sau private ar fi mai multe. S-ar dezvolta și zona turistică. Nu avem industrie, sau mici ateliere meșteșugărești în zonă. Atunci trebuie să valorificăm turismul“, explică Mihai Anghel. „Cea mai bună direcţie de dezvoltare economică pentru Snagov este turismul, gândit într-un cadru coerent astfel încât proiectele noastre să devină atractive pentru investitorii privaţi şi să se integreze într-un masterplan. Aici intervin elemente de infrastructură, educaţie, promovare şi branding etc, toate coordonate. Calitatea vieţii implică nenumărate aspecte: stradă, şcoală, sănătate, utilităţi, transport. Un proiect important atât din perspectiva energiei, cât şi a dezvoltării turismului, este valorificarea apei termale, inclusiv pentru încălzirea instituţiilor publice şi blocurilor de locuinţe“, a mai spus edilul.

Pe hârtie sună bine

Președintele Consiliului județean Ilfov, Marian Petrache spune că fără implementarea planului de mobilitate urbană, în 2 ani Bucureștiul va fi blocat. „Planul are o analiză a spațiului București-Ilfov. Trafic mai civilizat, creșterea calității mediului urban, piste de biciclete, parcări și așa mai departe“, a explicat Marian Petrache. Proiectul este amplu și este gândit pentru perioada 2015-2030. Este vorba de o investiție de 7 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde de euro ar însemna investiția în dezvoltarea liniei de metrou, spune președintele Consilului Județean Ilfov. Potrivit proiectului, ar urma să se dezvolte mai multe linii rapide de transport în comun care să facă legătura între Gara de Nord și Măgurele, dar și o linie rapidă între Buftea și Străulești. „Încă din 2012 îmi doresc ca zona metropolitană să aibă o viziune comună. Avem exemple de bună practică în Europa“, a explicat Marian Petrache.

Cine ar conduce zona metropolitană

Potrivit proiectului cu privire la înființarea zonei metropolitan București- Ilfov, pentru coordonare, se înființează un organ colegial deliberativ, numit Consiliu de Administrație al Zonei Metropolitane București (CAZMB). Se înființează de asemenea și funcția de Guvernator al Zonei Metropolitane București, numit de primul-ministru, în paralel cu cea de președinte al CAZMB. CAZMB ar urma să fie format din consilieri locali din cadrul fiecărei subdiviziuni administrativ-teritoriale a Zonei Metropolitane București: consilieri generali, consilieri locali ai sectoarelor, consilieri locali ai localităților din Ilfov și din celelalte județe care au localități prinse în Zona Metropolitană București (Giurgiu, Călărași, Dâmbovița etc). Numărul de consilieri în CAZMB va fi stabilit direct proporțional cu populația fiecărei subdiviziuni administrative. Președintele CAZMB este ales pentru un mandat de doi ani din rândul membrilor Consiliului, cu majoritatea absolută. Guvernatorul ZMB este reprezentantul Guvernului iar între acesta, pe de o parte, și CAZMB, președintele CAZMB, consiliile locale și primari, pe de altă parte, nu există relații de subordonare. Zona Metropolitană București ar urma să beneficieze în continuare de patrimoniu și bugete proprii, constituite din contribuțiile fiecărei subdiviziuni. Fiecare unitate însă urmează să vireze o cotă de cel puțin 1% anual din veniturile proprii în bugetul Zonei Metropolitane București. Bugetul va fi constituit din contribuțiile de la bugetele locale ale fiecărei subdiviziune administrativă, din fonduri alocate de la bugetul de stat, fonduri europene, dar și din taxe percepute pentru prestarea acelor servicii de interes metropolitan.

Statisticile arată că avem 600 de mașini la mia de locuitori, în Capitală. Zilnic intră în București, din județul Ilfov și împrejurimi, circa 150 de mii de mașini.

Crearea Zonei Metropolitane, formate din București și județul Ilfov, era și dezideratul parlamentarilor PSD și ai PDL, care au inițiat, în paralel, în Parlament, propuneri legislative pe această temă.

"Proiectul este amplu și este gândit pentru perioada 2015-2030. Este vorba de o investiție de 7 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde de euro ar însemna investiția în dezvoltarea liniei de metrou"

Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov

"Nu există voință politică nu se va face niciodată . Au început să își aducă aminte câțiva aleși că își pot pierde scaunele. Pentru că acest proiect reducea funcțiile aleșilor la jumătate. Mai grav este că la această oră zona metropolitană există. Nu funcționează însă pe baza unor legi proprii si nu funcționează coerent. Singura Capitală din UE care nu are zonă metropolitană este București" Vasile Gherasim, deputat

 

 

Dezvoltarea zonei metropolitane ar rezolva, dacă ne uităm în planul de mobilitate urbană durabilă, și problema Centurii Bucureștiului.  Snagov are punct de urcare de pe autostrada A3. Însă intrarea în Capitală se face din Centură. Nu e o zonă ușor de accesat.

Mihai Anghel, viceprimar comuna Snagov

Te-ar putea interesa și: