La împlinirea a patru ani de la adoptarea celei mai importante agende globale, Agenda 2030, și a celor 17 Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), datele statistice arată că țara noastră este departe de a-și fi atins țintele propuse chiar și pentru 2020, iar cele pentru 2030 par de nerealizat. Luni, 7 octombrie, Fundația World Vision România și  Rețeaua Națională Anti-sărăcie și Incluziune Socială au organizat o dezbatere pentru a analiza ce și-a propus țara noastră în Strategia Națională pentru dezvoltarea durabilă a României, documentul care transpune Agenda 2030, cum arată realitatea din 2019 și, cel mai important, cine și ce trebuie să facă pentru a ne atinge țintele.

Deși România și-a asumat ținte ambițioase, conform raportului “Inegalitățile din România”, realizat de World Vision în 2019, datele statistice din teren arată o realitate complet diferită. Vom analiza trei dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă pentru a vedea ce și-a propus țara noastră și ce relevă, de fapt, datele statistice actuale.

  1. Fără sărăcie. Unul dintre principalele obiective din strategie este eradicarea sărăciei extreme pentru toți cetățenii până în 2030 și reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie relativă.

În realitate:

  • Ratele sărăciei și inegalității se mențin foarte ridicate în România, care trăieste în continuare un paradox al inegalității sociale și al sărăciei, deși creșterea economică a țării se menține peste media Uniunii Europene.
  • Conform ediției din 2019 a Semestrului European, unul din trei români este expus în continuare riscului de sărăcie și excluziune socială.
  • România are cea mai mare rată de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă din UE (17,4%).

 

  1. Educație de calitate. Până în 2030, România și-a propus reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional.

În realitate:

  • Atingând valoarea de 16, 4% in 2019, rata persoanelor (cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani) care au părăsit timpuriu sistemul de învățământ și de formare profesională rămâne una dintre cele mai ridicate din UE.
  • În zonele rurale, rata este de 27,1%, iar în rândul populaţiei rome de 77%. 38,7% dintre copiii cu vârsta de până la 15 ani sunt analfabeți funcțional.

 

  1. Inegalități reduse. Adoptarea politicilor, în special fiscale, salariale și de protecție socială, în scopul reducerii progresive a inegalităților, respectiv a proporției grupurilor dezavantajate.

În realitate:

  • Nivelul sărăciei și al excluziunii sociale din zonele rurale este mai mare de două ori față de cel din orașe.
  • Zona rurală și copiii se numără în continuare printre grupurile defavorizate, deoarece unul din doi copii români se confruntă cu riscul de sărăcie. România are cea mai mare pondere din UE a copiilor care trăiesc în sărăcie.

Raportul “Inegalitățile din România” poate fi citit integral aici.

O sinteză a raportului „Inegalitățile din România” poate fi citită aici.

Reprezentanți ai Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, ai societății civile și ai mediului privat au participat la dezbaterea cu privire la implementarea Strategiei Naționale pentru dezvoltarea durabilă a României, iar în urma discuțiilor au reieșit următoarele:

  • Este nevoie de un plan concret de implementare a Agendei 2030, iar reprezentanții Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă au declarat, în cadrul dezbaterii, că până la sfârșitul anului acest plan va fi finalizat.
  • Parteneriatul stat-societate civilă-mediul privat este esențial pentru implementarea Agendei.
  • Pentru ca obiectivele de dezvoltare durabilă să fie atinse, un prim pas extrem de important este ca acestea să fie din ce în ce mai vizibile și popularizate, astfel încât atât fiecare cetățean în parte, cât și mediul privat, societatea civilă și, cel mai important, autoritățile să și le asume și să le implementeze.

Conform unui studiu online realizat de iVox în luna martie, la comanda World Vision România, în cadrul proiectului “Make Europe Sustainable for All”, doar 13,69% dintre respondenți au auzit de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU pe care și România le-a adoptat în 2015 (Agenda 2030), ceea ce demonstrează că sunt necesare acţiuni de informare pentru ca  populaţia să cunoască strategia, să înţeleagă importanţa Agendei 2030 şi  a obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum şi legătura strânsă dintre cele trei dimensiuni ale acestora: economică, socială, de mediu. Cele mai recunoscute obiective de dezvoltare durabilă de care și-au amintit sau au auzit aceștia sunt: sănătate și bunăstare (52,67%), educație de calitate (47,12%), apă curată și sanitație (41,15%), energie curată la prețuri accesibile (33,48%), fără sărăcie (34,75%), foamete zero (30,7%), consum și producție responsabile (25,16%).