Mișcarea, considerată de Occident drept „șantaj”, a demonstrat încă o dată convingerea lui Putin că statutul Rusiei de exportator de mărfuri îi va permite să reziste și să contracareze sancțiunile paralizante impuse economiei sale, scrie Al Jazeera.

În realitate, decizia lui Putin poate fi comparată cu vânturarea unui cuțit pe la nasul adversarului care are în mână o armă. Decizia de a suspenda livrările de gaze către două națiuni europene nu numai că nu va reuși să întărească economia rusă, ci va crește semnificativ pierderile economice pe termen lung ale Kremlinului. Dar pentru a înțelege de ce mișcarea lui Putin nu va oferi rezultatul dorit, trebuie mai întâi să ne uităm la motivațiile sale pentru care face asta.

Sancțiunile au tăiat accesul Rusiei de la rezervele valutare de sute de miliarde de dolari, importurile rusești scad pe fondul restricțiilor privind utilizarea duală și tehnologiile informatice, iar firmele occidentale se retrag din Rusia sau se „autosancționează” refuzând să mai vândă mărfuri aici.

Putin încă mai crede că poate câștiga războiul economic

Cu toate acestea, Putin încă mai crede că poate câștiga războiul economic declanșat în urma invadării Ucrainei. La suprafață, se pare că există un motiv pentru încrederea pe care o arată statul rus: rubla și-a mai recuperat din valoarea de dinaintea introducerea sancțiunilor, atingând un maxim față de euro pe 27 aprilie.

Dar toate acestea contrazic starea reală a economiei ruse. În primul rând, întreruperile lanțurilor de aprovizionare cauzate de sancțiuni paralizează capacitățile de producție ale Rusiei. În martie a existat o scădere cu 72% a producției de mașini.  De asemenea, Kremlinul este la un pas de default în zilele următoare, ceea ce va face extrem de dificilă finanțarea unei viitoare reconstrucții a economiei.

Valoarea rublei va depinde în mare măsură de prețurile hidrocarburilor

Banca Centrală a Rusiei și consilierii lui Putin din ministerele de finanțe și economie știu că valoarea rublei va depinde în mare măsură de prețurile hidrocarburilor și de controlul continuu al statului rus asupra comerțului. De asemenea, se tem de lichiditățile în ruble care au scăzut în contextul sancțiunilor existente. Pe măsură ce războiul brutal al lui Putin împotriva Ucrainei continuă, este de așteptat ca sancțiunile să se extindă.

Din acest motiv, Putin a cerut firmelor europene să plătească pentru gazul natural pe care îl cumpără din Rusia în ruble. Plățile pentru gaze în moneda locală ar lăsa fereastra deschisă pentru convertibilitatea rublei – ceva de care Kremlinul are nevoie disperată, având în vedere că e foarte puțin probabil ca prețurile petrolului să rămână atât de ridicate.

În acest moment, sistemul financiar global funcționează pe baza dolarului american, iar Kremlinul e conștient de acest lucru. Dar, după cum a declarat recent secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, Rusia lucrează acum la crearea unui „sistem monetar și financiar cu dublă buclă”, în care rubla să fie susținută atât de aur, cât și de mărfuri. Forțarea Europei de a plăti gazul în ruble este doar o parte a acestui plan major.

”Când adversarul tău este în groapă, de ce ai vrea să-i iei lopata?”

Putin transformă livrările de gaze ale Rusiei în armă și renunță la profiturile care ar putea fi obținute din Polonia și Bulgaria, care au refuzat să-și reînnoiască contractele, pentru a demonstra că nu glumește când cere să i se plătească gazele rusești în ruble.

Unele companii europene de gaze au capitulat deja. Se pare că patru companii europene de gaze au făcut deja plăți în ruble, iar altele se pregătesc să facă acest lucru, inclusiv ENI din Italia, în ciuda avertismentelor Uniunii Europene. Acest lucru ar putea fi văzut ca o victorie a Rusiei. Dar chiar dacă unitatea UE se prăbușește din cauza acestei probleme, Putin exagerează considerând că este o primă victorie.

Înainte de războiul din Ucraina, Europa avea puține motive pentru a-și reduce rapid dependența de gazul rusesc. Dar acțiunile lui Putin, mai întâi invadarea ilegală a Ucrainei și apoi folosirea armei energetice, au creat voința politică de a aborda problema.

Putin le arată europenilor că interdependența dintre Rusia și Occident a eșuat ca strategie.

O lecție pentru Putin poate fi găsită în ceea ce este cunoscut sub numele de „Legea lui Healey” (numită după Denis Healey, cancelarul britanic care s-a confruntat el însuși cu dificultatea de a reseta finanțele țării când a negociat un plan de salvare cu FMI, în 1976): „Când ești într-o groapă, oprește-te din săpat!”

În ceea ce privește Europa, legea lui Healey poate fi formulată și astfel: „Când adversarul tău este în groapă, de ce ai vrea să-i iei lopata?”