"Riscul politic este riscul cel mai mare la deciziile care au un caracter social, pentru că întotdeauna politicienii vor face legile în favoarea alegătorilor, şi asta înseamnă că întrebarea este ce garanţii au companiile implicate că nu se vor schimba fundamental condiţiile peste cinci luni, şase, un an sau doi, care să modifice complet business- planul. Aceasta este una dintre cele mai mare probleme pe care le văd eu. A doua este partea operaţională şi de funcţionare în colectarea banilor pentru asigurări, dacă se va face pachetul de bază şi cu operatori privaţi, cu asigurători, iar în al treilea rând, un lucru extrem de important şi de riscant, este legat de frauda în sistemul medical. Gândiţi-vă că se vor încheia contracte cu medici de familii în toată ţara, spitale, cabinete. În România este o mare inflaţie de medicamente, de tratament, de zile de spitalizare care sunt supraevaluate faţă de nevoile reale ale pacienţilor”, a afirmat directorul general al AXA Asigurări, Violeta Ciurel.

Ea a explicat că numărul mediu de zile de spitalizare în România este în jur de cinci, în timp ce în Vest variază între o zi şi jumătate şi două zile şi jumătate. În aceste condiţii, asigurătorii vor fi obligaţi să deconteze acest număr de zile de spitalizare, a cărui necesitate nu poate fi verificată.

"Eu nu sunt convinsă că la noi românii au nevoie de atâtea zile de spitalizare pe cât stau ei în spital. Şi atunci, înseamnă că în calitate de asigurător, va trebui să facem decontări pe acest număr de zile reale care nu pot fi controlate, dacă pacienţii au avut nevoie sau au stat pentru că au vrut să mai stea şi au mai rămas peste nevoile reale. La medicii de familie, la ţară, se duce pacientul şi mai cere o reţetă, să îi mai dea şi altceva, să îi mai dea o reţetă în plus. Cum pot controla asiguratorii acest fenomen când medicul este suveran, iar asiguratorii vor trebui sa deconteze", a subliniat Violeta Ciurel.

Reprezentantul AXA Asigurări a precizat că sunt în joc foarte mulţi bani, fiind vorba despre o problemă sistemică.

”Pe de altă parte, ca urmare a acestui supra-tratament şi supra-spitalizare, calculele de prime efectuate de asigurător, pe baza statisticilor oficiale care includ aceste date supraestimate vor determina prime mai mari decât ar trebuie să fie, pentru că rezultă o populaţie cu o stare de sănătate mai gravă decât în realitate, care are nevoie de mai multe zile de spitalizare, de mai multe medicamente", a adăugat aceasta.

În opinia directorului AXA Asigurări, unii dintre factorii implicaţi în această reformă a sănătăţii nu înţeleg rolul asigurătorului.

”Ba chiar, la una dintre conferinţele la care am participat, a fost o discuţie cu reprezentanţi ai Colegiului Medicilor care au înţeles greşit rolul asigurătorului ca fiind o firmă la care se trimit facturile şi trebuie să plătească. Deci, nu se înţelege ideea că asigurătorul îşi va prelua un risc şi că asiguratorii nu sunt firme de facturare şi făcut plăţi”, a subliniat ea.

În context, Violeta Ciurel a atras atenţia că, dacă proiectul de lege ce vizează reforma în sănătate nu va fi interesant şi atractiv pentru pacienţi, pentru reţelele de spitale şi pentru asigurători, nu va putea fi numit ‘reformă’.

”Dacă asigurătorii nu sunt luaţi în considerare la modul serios şi cu rolul temeinic pe care îl vor avea, nu va putea fi vorba de reformă. Va fi doar o refrişare a sistemului actual şi nu reformă reală”, a arătat specialistul în asigurări.

Potrivit acesteia, modificările care vor fi aduse în sistemul sănătăţii vor fi un business pentru asiguratori, care trebuie să fie profitabil la un moment dat, pentru că va fi nevoie de investiţii iniţiale, iar asigurătorii nu vor fi cei care vor finanţa spitalele, cu tot deficitul actual.

‘Nu trebuie considerat că printr-o reformă se va trece la transferul deficitului de la sectorul de stat la privat, la asigurători în speţă, sau să avem de-a face cu privatizarea pierderilor. Asigurătorii sunt dispuşi să contribuie la acest dialog şi să explice care sunt, din punctul lor de vedere, criteriile legislative care fac acest business să fie interesant. Dacă nu este o perspectivă de business profitabil, firmele nu vor fi interesate”, a avertizat Violeta Ciurel.

Ea a explicat că este o mare diferenţă între reforma de pensii şi cea a sănătăţii, pentru că în prima situaţie se colectau bani, se investeau şi diferenţierea dintre fonduri consta în performanţa acestora pentru client, în timp ce în cazul asigurărilor de sănătate se va intra imediat în risc.

”Adică, în momentul în care ai luat pacientul, mâine începi deja să plăteşti pentru serviciile medicale. Deci, asigurătorul va trebui să aibă foarte mulţi bani pentru a putea face faţă acestor plăţi la început, deoarece ele ar putea apărea imediat. Şi, în momentul în care intri într-un business, trebuie să ai o perspectivă de durată, pentru că vor fi necesare multe investiţii iniţiale, infrastructură, sisteme de control, control antifraudă, calitatea prestaţiei medicale, monitorizare, facturare. Gândiţi-vă numai operaţional ce înseamnă toate decontările’, a arătat aceasta.

În ceea ce priveşte medicamentele compensate, Violeta Ciurel a spus că este posibil ca asigurătorii să nu fie de acord să le acopere sau să le compenseze total sau parţial în cazul pachetelor de asigurare complementare voluntare.

"Deci, pentru noi, ca asiguratori, dacă pachetul de bază va rămâne la stat, atunci vom construi produsele pe asigurare complementare care sunt la fel sau asemănătoare cu cele actuale şi vom acoperi mai mult decât ce se oferă la stat sau chiar şi din ce se oferă la stat, dacă omul vrea calitate mai bună la asiguratori. De aceea spun că s-ar putea să nu fie o super-reformă, dar poate va fi, cine ştie? Reforma înseamnă mai multe elemente care trebuie să reprezinte un sistem unitar şi coerent. Trebuie să vedem cum arată proiectul de lege înainte de orice decizie”, a conchis directorul general al AXA Asigurări.
Sursa: Agerpres