Vinul romanesc se vinde ieftin in magazinele din UE

prezent a fost neglijat de catre guvernele postdecembriste. Pe intregul parcurs, de la ingrijirea viilor si desfacerea vinului, sunt angrenate un milion de persoane, care isi castiga existenta din aceasta activitate. Cu toate acestea, sectorul vitivinicol se confrunta in prezent cu mari probleme. In ultimii ani, se constata o scadere a suprafetelor cultivate cu vita-de-vie soiuri nobile, iar procesul de intinerire se desfasoara intr-un ritm prea lent pentru a asigura refacerea potentialului viti

prezent a fost neglijat de catre guvernele postdecembriste. Pe intregul parcurs, de la ingrijirea viilor si desfacerea vinului, sunt angrenate un milion de persoane, care isi castiga existenta din aceasta activitate. Cu toate acestea, sectorul vitivinicol se confrunta in prezent cu mari probleme. In ultimii ani, se constata o scadere a suprafetelor cultivate cu vita-de-vie soiuri nobile, iar procesul de intinerire se desfasoara intr-un ritm prea lent pentru a asigura refacerea potentialului viticol. Refacerea culturilor este imposibila din lipsa fondurilor disponibile. Pentru plantarea si intretinerea unui singur hectar de vita-de-vie pana la intrarea pe rod sunt necesari peste 10.000 de euro. Investitiile care sunt derulate de unele companii private nu reusesc sa acopere nici macar 10% din necesar.Cauzele care au condus la degradarea sectorului vitivinicol in perioada de dupa 1990 sunt multiple. La fel ca intreaga economie, unitatile producatoare au fost puternic decapitalizate, multe IAS-uri lichidandu-se. Terenurile retrocedate fostilor proprietari nu au putut fi ingrijite corespunzator din lipsa fondurilor, mari suprafete fiind defrisate. In primii ani de dupa 1990 au fost efectuate importuri masive de vin din Uniunea Europeana, la preturi derizorii, dar de proasta calitate. Acesta a fost imbuteliat in tara, preturile practicate descurajand producatorii autohtoni sa mai produca. Tehnologiile de vinificatie erau invechite, vinurile proaste au fost exportate, imaginea vinului romanesc deteriorandu-se pe pietele externe. „Nu este doar problema vinului nostru. Toate vinurile provenite din tarile est-europene au pret foarte mic in Occident. Vinul este un produs reprezentativ pentru o tara, fiind foarte legat de denumirea de origine, indiferent de podgoria din care provine. Astfel vorbim despre vinurile frantuzesti, spaniole, californiene sau australiene. La fel este si perceput si vinul romanesc in exterior, care are o cota slaba”, afirma Bazil Zarnoveanu, presedintele Asociatiei Producatorilor si Exportatorilor de Vin. Din aceasta cauza o mare parte din exporturi sunt realizate vrac, sunt imbuteliate in strainatate si ajung pe rafturile din magazine cu preturi mai mari.Totusi, exporturile sunt in crestere, ceea ce este un fapt imbucurator. Una dintre companiile care exporta numai vin imbuteliat este „Cramele Prahova”, componenta a grupului britanic Halewood International. Strategia de marketing s-a bazat pe construirea unor branduri noi, spre deosebire de metodele traditionale care se bazau pe denumirea podgoriei. „Exporturile sunt avantajoase pentru ca se livreaza loturi mari, fara sa intervina cheltuielile suplimentare pentru distributie, care sunt ridicate pentru piata romaneasca” spune Aurelia Visinescu, director tehnic. O alta companie care este in plina expansiune este Vie – Vin Murfatlar. Innoirea gamei de vinuri a fost realizata prin apelarea la un oenolog australian, Stephen Bennet, care a creat „Sec de Murfatlar” si a schimbat imaginea firmei cunoscuta in primul rand prin vinurile dulci. Sunt doar doua exemple de schimbari intervenite pe piata in ultimul timp. La acestea se mai adauga unele companii care isi permit sa investeasca, insa pentru intreaga viticultura este foarte putin.Plantatiile viticole reprezinta 2,8% din suprafata agricola si 14% din valoarea productiei agricole vegetale. Intreaga piata a vinului din Romania este estimata la 250.000 de milioane de euro anual. Din perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, situatia este grava. Este putin cunoscut faptul ca suprafata cultivata cu vita-de-vie va fi inghetata pentru o lunga perioada dupa ce vom adera la structurile comunitare. De exemplu, vecina noastra de la vest, Ungaria, a subventionat masiv infiintarea de culturi cu vita-de-vie, reusind ca in cativa ani sa-si dubleze suprafata cultivata. La noi programul de defrisare a viilor hibride a fost stopat, tocmai pentru a nu diminua si mai mult suprafata cultivata. Ulterior datei aderarii vor putea fi facute lucrarile de replantare, pentru care se spera ca vom primi si fonduri europene. Fara ca statul sa subventioneze infiintarea de noi culturi de vita-de-vie va fi dificil sa intram in UE si sa ni se acorde o cota mare pentru productia de vin. Eliminarea viilor hibride este prevazuta a se realiza in perioada 2007 – 2014, ceea ce va conduce la cresterea productiei de vin nobil, care in prezent nu depaseste jumatate din cantitatea totala produsa in tara.