Vintilă Brătianu s-a născut la  3 septembrie 1867 la Florica. Vintilă Brătianu este recunoscut ca un important om politic și unul dintre cei mai buni ingineri ai timpurilor sale.

În ce privește cariera în administrație, putem aminti mandatul său de primar al Capitalei între anii 1907 și 1910.. De profesie inginer constructor Vintilă Brătianu a inițiat un vast program de sistematizare a Bucureștiului. Atunci s-a făcut sistematizarea unor bulevarde importante, precum Calea Victoriei, Calea Călărașilor sau Bulevardul Ferdinand. Tot de numele său se leagă și unul dintre primele proiecte imobiliare ale vechiului București, Primăria a cumpărat terenuri pe care apoi le parcela cu scopul de a facilita construcția de locuințe.

Vintilă Brătianu a devenit unul dintre cei mai însemnați politicieni ai vremii sale, ocupând funcții ca cea de deputat, sau de Ministru de Război în perioada dificilă a primului Război Mondial, apoi Ministrul Finanțelor în România Mare, reîntregită prin Actul de la 1918 și chiar Prim-Ministru, pentru o perioadă de un an, din noiembrie 1927 până în noiembrie 1928.

Cea mai importantă moștenire lăsată de Vintilă Brătianu rămâne setul de principii economice, financiare și sociale care acum o sută de ani, au alcătuit doctrina liberală „Prin noi Înșine” și care în perioada dintre cele două războaie, au stat la baza construcției României Moderne.

Măsuri precum retragerea din circulație a monedelor străine, urmată de stabilizarea monetară, au dovedit un interes național gândit pe termen lung. Tot atunci, celebra Constituție din 1923 – cea mai avansată Constituție pe care a avut-o România! – a reglementat regimul bogățiilor subsolului, stabilind că toate zăcămintele miniere precum orice alte resurse ale subsolului sunt proprietatea statului.

S-au răscumpărat, pentru folosul românesc Regia Tutunului și Căile Ferate Române.

Alte legi adoptate în aceiași perioadă favorizau capitalul românesc, munca și inițiativa românească într-o țară care abia începea să-și găsească sensurile dezvoltării sale, un exemple în acest sens constituind înființarea Creditului Rural și a Creditului Agricol.

În acest fel, expresia „Prin noi Înșine” și-a relevat înțelesurile, ajutând economia tânărului stat român să crească până la a deveni una dintre cele mai importante ale Europei de atunci.

Vintilă Brătianu și-a dorit să fie arhitect, dar a fost nevoit să respecte voința părintelui său și a renunțat la studiile de arhitectură în favoarea ingineriei în construcții, studiată la Paris.

Din punct de vedere profesional a fost unul dintre inginerii români despre care și astăzi se vorbește cu respect pentru aportul său la construirea podului de la Cernavodă. În calitatea sa de inginer-șef, Vintilă Brătianu a lucrat în colectivul condus de Anghel Saligny, fiind remarcat atât pentru precizia lucrărilor sale cât și pentru acuratețea calculelor sale economice, ce prevesteau viitorul ministru de finanțe.


Te-ar putea interesa și: