Vinerea Mare 2025. Post negru pentru credincioși. La ce oră au voie să mănânce?

Vinerea Mare 2025. Post negru pentru credincioși. La ce oră au voie să mănânce?

SURSA FOTO: Dreamstime - Vinerea Patimilor, Vinerea Mare

Publicat de Corina Chiriac la 18 aprilie 2025, 13:47

Vinerea Mare 2025. Vinerea Mare este una dintre cele mai solemne zile din calendarul ortodox, marcând răstignirea lui Iisus Hristos și chemând credincioșii la post, rugăciune și reculegere. Mulți aleg postul negru, ca simbol al solidarității cu suferințele Mântuitorului. Biserica recomandă adaptarea postului în funcție de puterea fiecăruia.

Vinerea Mare 2025. La ce oră pot mânca cei care țin post negru?

Vinerea Mare 2025. În calendarul ortodox, Vinerea Mare ocupă un loc aparte – o zi în care timpul pare să încetinească, iar sufletul creștinului se apleacă în tăcere și rugăciune, amintindu-și de răstignirea lui Iisus Hristos. Este ultima vineri dinaintea Paștelui, încadrată în Săptămâna Patimilor, și marchează unul dintre cele mai încărcate emoțional momente ale anului bisericesc.

Vinerea Mare este trăită profund, în taină și austeritate. Nu doar bisericile pătrund în atmosfera solemnă, ci și casele celor credincioși, unde lumina se aprinde cu grijă și unde hrana – dacă există – este aleasă cu cumpătare sau chiar evitată complet. Mulți aleg să țină post negru, renunțând atât la mâncare, cât și la apă, până la apusul soarelui. Este un gest simbolic de solidaritate cu suferințele lui Hristos, o cale de curățare sufletească și de înfrânare trupească.

Această formă severă de post, deși nu este impusă în mod absolut, rămâne un ideal pentru cei ce se simt pregătiți. Biserica, însă, recomandă prudență – copiii, vârstnicii, persoanele bolnave sau femeile însărcinate sunt încurajați să adapteze postul după putință, în dialog cu duhovnicul.

Vinerea Patimilor, Vinerea Mare
SURSA FOTO: Dreamstime

Ceasurile dureroase ale dimineții, Prohodul serii

În această zi, slujba Sfintei Liturghii nu se oficiază, în schimb sunt citite Ceasurile Împărătești, ce evocă patimile și jertfa Mântuitorului.

Totul culminează cu Denia Prohodului Domnului, oficiată în biserici în cursul serii. Prohodul este un ritual de o profunzime copleșitoare, în care se cântă despre punerea în mormânt a lui Hristos, dar și despre speranța în Înviere.

În unele biserici, se organizează și o procesiune simbolică în jurul locașului sfânt, în amintirea drumului spre mormânt.

Tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare 2025

Tradiția populară, în paralel cu rânduielile liturgice, a păstrat unele obiceiuri de evitat în această zi. Se spune că oțetul nu ar trebui consumat, întrucât Mântuitorului i s-a oferit oțet pe cruce. Urzicile, la rândul lor, sunt ocolite – fiind asociate cu biciuirile suferite de Hristos. Aceste gesturi, deși nu apar în învățătura oficială a Bisericii, sunt păstrate de mulți ca forme de respect și evlavie populară.

Durata postului negru variază, dar în mod tradițional se oprește după apus, odată cu încheierea slujbei de seară. Există și credincioși care aleg să prelungească abstinența până la miezul nopții, dar accentul rămâne mereu pe conștientizare, nu pe efortul în sine. Important este ca fiecare să postească cu inimă liniștită, nu cu forțare.

În Bisericile Romano-Catolică și Greco-Catolică, Vinerea Mare este de asemenea un timp de sobrietate, post și rugăciune. Fiecare confesiune păstrează în felul său această zi a suferinței divine, cu rânduieli distincte, dar cu o esență comună: comemorarea sacrificiului suprem al lui Hristos.

Vinerea Mare nu este doar o zi de doliu, ci și o invitație la introspecție profundă. Prin tăcere, prin înfrânare, prin rugăciune, credincioșii se apropie mai mult de esența credinței lor – iubirea jertfitoare, speranța în mântuire și așteptarea luminii Învierii.

Informații articol
Publicat în: Social
Despre autor
Corina Chiriac

A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.