Criza financiară a devenit noua normalitate din Europa

După doi ani de pandemie, criza economică din statele membre UE nu doar că nu s-a încheiat, ci s-a agravat… În 2022, Europa trebuia să iasă din criza financiară cauzată de pandemia provocată de coronavirus, însă războiul declanșat în Ucraina în luna februarie a năruit speranțele cetățenilor europeni de a reveni la normal, normalul de dinaintea răspândirii coronavirusului. În prezent, însă, criza financiară a devenit noua normalitate din Europa.

„Criza este noua normalitate. Lucrurile cu care ​​ne-am obișnuit în ultimele decenii – inflație scăzută, comerț internațional – s-au terminat”, a explicat Alexandre Bompard, directorul executiv al retailerului Carrefour.

Cheltuielile post-pandemice, susținute de cheltuielile guvernamentale, au fost programate să stimuleze economia din statele europene și să ajute gospodăriile obosite să își recapete sentimentul de normalitate după doi ani de restricții sanitare și criză economică, însă totul s-au schimbat pe data de 24 februarie 2022, când armata rusă a invadat brusc Ucraina. „Normalitatea” a dispărut, iar criza financiară a devenit una permanentă. În prezent, recesiunea este la orizont, inflația va ajunge curând la două cifre, iar în sezonul rece suntem amenințați de un deficit de energie.

Pe scurt, schimbarea este dramatică. Dacă în urmă cu un an de zile, majoritatea prognozelor au prezis o creștere economică de aproape de 5% în 2022, acum analiștii economici vorbesc despre recesiune. Atât familiile din Europa, cât și întreprinderile suferă din cauza acestei crize deoarece consecințele războiului din Ucraina (prețurile ridicate la produse alimentare și scumpirile la energie) sunt exacerbate de o secetă devastatoare și de nivelul scăzut al râurilor, care limitează transportul naval.

La 9%, inflația din zona euro este la niveluri nemaivăzute de o jumătate de secol și scade puterea de cumpărare a cetățenilor europeni, iar rezervele de bani se epuizează pe benzină, gaze naturale și alimente de bază. De exemplu, în luna iunie, volumele vânzărilor cu amănuntul au scăzut cu aproape 4% față de anul precedent. În prezent, consumatorii europeni apelează la reduceri și renunță la produsele de ultimă generație şi la alte bunuri.

„Viața devine din ce în ce mai scumpă și consumatorii sunt reticenți în a consuma”, a precizat Robert Gentz, co-CEO al retailerului german Zalando.

Marile economii din Europa sunt amenințate de recesiune

De asemenea, sectoarele consumatoare de energie suferă. Aproape jumătate din capacitatea de topire a aluminiului și zincului din Europa este deja offline, în timp ce o mare parte din producția de îngrășăminte, care se bazează pe gaze naturale, a fost închisă. Chiar și sectorul călătoriilor este afectat de lipsa capacității și a forței de muncă deoarece lucrătorii disponibilizați în timpul pandemiei nu au vrut să se întoarcă la locul de muncă.

Astfel că, marile aeroporturi din Europa, cum ar fi Frankfurt și Londra Heathrow, au fost forțate să limiteze zborurile pentru că nu au personal care să se ocupe de pasageri. La Schiphol din Amsterdam, timpii de așteptare s-ar putea întinde la cinci ore în acest sfârşit de vară.

Este posibil ca aceste probleme să se intensifice, dacă Rusia va reduce în continuare exporturile de gaze naturale, în contextul în care independența energetică faţă de Rusia are un cost, iar deficitul de aprovizionare obligă ţările europene să caute o reducere cu 15% a consumului de gaze naturale din acest an.

Germania, de exemplu, vrea ca spațiile publice să fie încălzite doar la 19 grade Celsius în această iarnă, comparativ cu 22 de grade Celsius cum era până acum. Deja, majoritatea economiștilor văd Germania (prima economie a lumii) și Italia (a patra economie a lumii) intrând în recesiune din cauza problemei lor cu gazele naturale.

„Șocul gazelor de astăzi este mult mai mare; este aproape dublu față de șocul pe care l-am avut în anii ’70 cu petrolul. Am observat o creștere de 10 până la 11 ori a prețului spot al gazelor naturale în Europa în ultimii doi ani”, a spus Caroline Bain de la Capital Economics, relatează agenția de presă Reuters.