Viktor Orban susține că Ucraina nu ar trebui să existe și acuză Kievul de posibile planuri agresive
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a stârnit din nou controverse pe scena europeană după ce a pus sub semnul întrebării existența Ucrainei ca stat și a lansat acuzații grave privind intențiile armatei ucrainene. Într-un discurs marcat de retorică anti-ucraineană și eurosceptică, Orban susține că Ucraina nu poate supraviețui ca națiune și că „Dumnezeu știe când și încotro se vor îndrepta” cei un milion de militari ai Kievului.
Un nou val de acuzații la adresa Ucrainei
Premierul maghiar Viktor Orban a șocat din nou opinia publică europeană printr-un discurs susținut în context electoral, în care a sugerat că Ucraina ar reprezenta o amenințare nu doar pentru Rusia, ci pentru întreaga regiune. „Volodimir Zelenski a anunţat că Uniunea Europeană trebuie să menţină o armată ucraineană de un milion de oameni”, a spus Orban, potrivit agenției Hirado.
Șeful guvernului de la Budapesta a continuat cu afirmații halucinante „a subliniat că nu şi-ar dori să fie vecinul unei ţări numite Ucraina care are o armată de un milion de militari şi despre care doar Bunul Dumnezeu ştie când şi încotro se va îndrepta”.
Orban lasă să se înțeleagă astfel că Ucraina ar putea deveni, la rândul său, un factor destabilizator pentru Europa de Est, preluând aproape cuvânt cu cuvânt teme din retorica oficială de la Kremlin.
Orban reia discursul eurosceptic și indică Ucraina drept sursă de instabilitate
Aceste declarații vin într-un context sensibil pentru Ungaria, aflată în campanie electorală, dar și într-o perioadă tensionată la nivel european, odată cu apropierea alegerilor pentru Parlamentul European. Viktor Orban reia vechiul său discurs anti-Bruxelles, încercând să capitalizeze politic pe seama euroscepticismului și temerilor legate de războiul din Ucraina.
Premierul Ungariei merge mai departe și atacă însăși esența Ucrainei ca națiune, lansând o teorie conspiraționistă potrivit căreia statalitatea Ucrainei ar fi posibilă doar ca parte a unui „imperiu” european:
„Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar însemna, cel mai probabil, finalizarea proiectului de creare a Statelor Unite ale Europei, deoarece Ucraina s-ar poziţiona de partea conceptului imperial, întrucât nu poate exista ca naţiune de sine stătătoare, fiind susţinută doar de imperiul de la Bruxelles. Prin urmare, aderarea Ucrainei – dincolo de toate ororile pe care le-ar aduce în Uniune – ar tranşa şi dezbaterea privind viitorul suveranităţii naţiunilor”, a declarat Orban, potrivit Hirado.
Orban pune sub semnul întrebării identitatea Ucrainei
În discursul său, Viktor Orban merge până la a contesta legitimitatea istorică și politică a statului ucrainean, o poziție aproape identică cu cea exprimată constant de Vladimir Putin. Premierul maghiar susține că „trebui să existe o garanţie de securitate care să definească Ucraina, pentru că astăzi nu ştim ce este Ucraina, nu ştim unde sunt graniţele ei şi nu ştim câţi cetăţeni are”.
Acest tip de discurs este folosit adesea de propaganda rusă pentru a justifica agresiunea împotriva Ucrainei, minimalizând dreptul la autodeterminare al poporului ucrainean. Orban s-a remarcat în ultimii ani ca singurul lider european care întreține relații apropiate cu Rusia, blocând sancțiuni, criticând constant ajutorul militar pentru Kiev și sabotând, de facto, unitatea NATO și UE în privința răspunsului la războiul declanșat de Moscova.
Reacții și îngrijorări la nivel internațional
Afirmațiile lui Viktor Orban au stârnit imediat reacții de îngrijorare la nivelul diplomației europene și printre aliații NATO. Oficiali din mai multe state membre au acuzat Budapesta că pune în pericol unitatea Occidentului într-un moment critic pentru securitatea regională, oferind indirect muniție propagandei ruse.
Unii diplomați europeni au avertizat că astfel de declarații contribuie la subminarea solidarității cu Ucraina și alimentează tensiunile regionale, având potențialul de a destabiliza frontul comun al UE și NATO împotriva agresiunii ruse.
În același timp, experți în politică externă observă că retorica lui Orban riscă să izoleze Ungaria pe scena europeană, afectând interesele de securitate și cooperare ale țării. Acțiunile premierului maghiar au determinat deja Bruxelles-ul să blocheze temporar fonduri europene destinate Budapestei, pe fondul acuzațiilor de derapaje democratice și politică externă ostilă intereselor UE.
Poziția Ungariei, tot mai problematică în UE și NATO
Ungaria rămâne singura țară din Uniunea Europeană care refuză sistematic să aprobe ajutorul militar pentru Ucraina, invocând „interese naționale” și cerând constant concesii din partea Bruxelles-ului. Retorica lui Viktor Orban, care neagă însăși existența Ucrainei ca stat, a stârnit controverse la toate nivelurile decizionale ale blocului comunitar.
De altfel, oficiali de la Kiev au reacționat în repetate rânduri la poziția Budapestei, acuzând guvernul maghiar că susține indirect agresiunea rusă și încurajează escaladarea conflictului prin mesaje care delegitimează statalitatea Ucrainei.
Experții consideră că, dincolo de retorica de campanie, afirmațiile lui Viktor Orban pun sub semnul întrebării angajamentele Ungariei față de valorile euroatlantice și pot alimenta scenarii de insecuritate pe flancul estic al Europei. În contextul în care războiul din Ucraina rămâne principala amenințare la adresa securității continentului, astfel de mesaje alimentează temerile privind o posibilă fragmentare a frontului occidental și o eventuală escaladare a conflictului dincolo de granițele actuale.
