Lovitură pentru Viktor Orban
Lovitură pentru Viktor Orban. În contextul procesului de extindere a Uniunii Europene, situația candidaturii Ucrainei se adâncește într-un impas complex.
Diplomații europeni analizează posibilitatea separării pașilor de aderare ai Ucrainei față de cei ai Republicii Moldova, în condițiile în care Ungaria, prin veto-ul premierului Viktor Orban, blochează deschiderea negocierilor formale cu Kievul, în ciuda progreselor evidente ale acesteia.
„Când o țară candidată este blocată fără un motiv obiectiv, în ciuda faptului că îndeplinește criteriile, întregul proces de extindere își pierde credibilitatea”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene (CE).
Lovitură pentru Viktor Orban. Argumentele Comisiei Europene versus poziția Ungariei
Comisia Europeană a subliniat că nu există motive tangibile pentru a împiedica Ucraina să înceapă primul ciclu de negocieri, care abordează aspecte fundamentale precum democrația, statul de drept și protecția drepturilor omului.
Refuzul Ungariei se bazează pe un vot consultativ intern în care majoritatea covârșitoare a populației ar fi respins aderarea Ucrainei, conform declarațiilor lui Orban.
Liderul de la Budapesta susține că intrarea unei țări aflate în conflict ar însemna implicarea Uniunii Europene în război, o perspectivă pe care Ungaria o respinge ferm.
Totuși, Bruxelles-ul insistă că Ucraina a avansat în implementarea reformelor cruciale chiar în condiții de război și a venit cu un plan clar de protecție a minorităților, încercând astfel să liniștească temerile legate de drepturile etnicilor maghiari din Transcarpatia.
„Din partea noastră, lucrurile sunt foarte clare: în prezent, Ucraina livrează reforme în cele mai dificile circumstanțe pe care ni le putem imagina.Am susținut întotdeauna o abordare bazată pe merit în privința aderării, iar în acest caz nu există niciun motiv obiectiv care să justifice blocarea deschiderii primului grup de negocieri. Sperăm cu adevărat că vom putea deschide curând acest prim grup”, a mai spus purtătorul de cuvânt al structurii europene.
Tensiunile dintre cele două țări au fost amplificate de acuzațiile reciproce privind spionajul și încălcarea drepturilor lingvistice, blocând orice progres diplomatic.
Veto-ul Ungariei și reacțiile de la Bruxelles
Veto-ul Ungariei, aflat în vigoare încă din președinția Consiliului UE de la mijlocul anului trecut, a fost contestat și ironizat în capitala europeană, mai ales că schimbările la președinția Consiliului — de la Ungaria la Polonia, apoi la Danemarca — nu au adus soluții concrete.
Danemarca, în special, a catalogat extinderea drept o necesitate geopolitică, pledând pentru deblocarea dosarului ucrainean.
Pe fondul acestor controverse, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis în cadrul summitului recent un apel clar pentru un angajament politic ferm din partea Uniunii, avertizând că întârzierea ar putea afecta imaginea UE pe plan internațional și ar putea pune sub semnul întrebării credibilitatea angajamentelor europene.
„Avem nevoie acum de un mesaj politic clar-că Ucraina este ferm pe drumul european și că Europa își respectă promisiunile. Orice întârziere din partea Europei ar putea crea un precedent global – un motiv de a pune la îndoială cuvintele și angajamentele europene. Noi ne facem partea noastră. Este corect să așteptăm un răspuns pozitiv. Așadar, deschiderea primului grup de negocieri, cel al ‘Fundamentelor’, ar putea însemna mai mult decât un pas tehnic. Ar fi o decizie politică ce definește viitoarea integrare a Ucrainei în Europa”, le-a transmis Volodimir Zelenski liderilor prezenți, inclusiv lui Orban.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat sprijinul instituției pentru Kiev, evidențiind curajul și determinarea acesteia în fața provocărilor, dar a evitat să ofere o soluție concretă pentru rezolvarea blocajului.
„Sub un foc continuu, Ucraina implementează reformă după reformă. Este impresionant. Ucraina a făcut ceea ce i s-a cerut- acum trebuie să facem și noi. Pentru că procesul de aderare se bazează pe merit. Iar Ucraina merită să avanseze”, a adăugat Ursula von der Leyen.
Posibila separare a proceselor de aderare
O decizie care prinde contur în cercurile diplomatice este separarea proceselor de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova, care au aplicat simultan în 2022 și au fost evaluate pozitiv în egală măsură de Comisie.
Ungaria nu a ridicat obiecții față de Chișinău, ceea ce ar putea permite Republicii Moldova să înceapă negocierile mai devreme, în timp ce Ucraina rămâne captivă în dispută.
,,Cele două țări din Est au depus cererile aproape simultan, imediat după ce Rusia a lansat invazia la scară largă, și au fost declarate candidate în aceeași zi din iunie 2022. De atunci, au avansat împreună. Comisia consideră că ambele sunt la fel de pregătite să deschidă primul cluster și așteaptă unanimitatea statelor membre pentru a da undă verde”, conform jurnaliștilor Euronews.
Această posibilă decuplare reprezintă însă un risc major. Ea ar putea semnala o înghețare pe termen nedeterminat a perspectivei europene pentru Ucraina, alimentând frustrările și sentimentul de abandon în rândul populației sale. Comisia Europeană a fost clară că nu promovează această măsură, lăsând decizia în mâinile statelor membre, dar reafirmând angajamentul său de a susține ambele țări în pregătirea pentru aderare.
„Noi nu cerem decuplarea Moldovei. Este decizia statelor membre dacă vor să facă acest pas. Ceea ce vrem este să susținem Ucraina și Moldova în procesul de pregătire pentru aderare”, a conchis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
