În pofida războiului gazul rusesc continuă să tranziteze teritoriul ucrainean. Proiectul Nord Stream 2 a fost blocat de noul cancelar german, iar gazul este folosit în acest conflict ca element de negociere. Scopul acestei emisiuni a fost de a descoperi care sunt alternativele energetice ale Europei și dacă se poate pune pe masa sancțiunilor interzicerea gazului rusesc. Totodată, care sunt șansele României de a ieși din criza energetică și cum va evolua ea, pe plan local, pe termen lung?

Eugenia Gusilov este directorul fondator al think tank-ului Romanian Energy Center și ne-a oferit perspectiva sa asupra evoluțiilor crizei energetice în contextul războiului din Ucraina.

„Consecințele de pe piața de energie nu țin strict de argumente economice. Decizia de a ataca Ucraina o putem înțelege mai bine în domeniul emoționalului, este o decizie ideologizată. Într-un context de politică externă, dorința Rusiei de a-și recăpăta sferele de influență, așa aș vedea-o. Rusia aștepta ca Germania să autorizeze Nord Stream 2 care este blocat din noiembrie, lucru ce a contribuit la iritarea Kremlinului. În momentul în care s-a atacat Ucraina, se desfășoară lupte acolo, structura de gaz poate oricând să fie vătămată, să fie nefuncțională. Dacă anticipăm puțin poate contribui la argumentul Rusiei că infrastructura ucraineană nu mai funcționează. (Rusia n.r.) Ar putea să distrugă deliberat infrastructura de gaz tocmai pentru a plusa argumentul în sprijinul Nord Stream”, explică Eugenia Gusilov.

Mihnea Cătuți este Head of Research la Energy Policy Group și a prezentat mai multe soluții pentru ca România să iasă din această criză energetică. Pe termen lung autoritățile ar trebui să investească în sisteme de încălzire smart a locuințelor, mai ales reabilitări termice ale blocurilor, însă el nu face referire la anvelopări.

„Soluția este până la urmă ce încercăm să facem în Europa prin Pactul Verde European. Consum mai mic de energie, eficiență energetică, și energie ieftină, adică în principal, energie regenerabilă. Putem cu o energie mai ieftină să dezvoltăm ramuri industriale, transport, etc. Consumul de energie electrică de acum încolo va crește. Dacă plecăm de la premisa că singura metodă în care noi generăm valoare adăugată este de a consuma de dragul consumului, nu o să reușim să producem ceva cu adevărat valoros în economia românească. Pentru consumatori, asta este cel mai important: eficiență energetică în clădiri. Vorbim aici de o speranță pentru 2050 de reducere a consumului cu aproximativ 75% și investiții în energia care are cel mai mic cost de instalare și producție: energia regenerabilă”, explică Mihnea Cătuți.

Suntem din ce în ce mai sărăci energetic

La dezbatere a fost invitată și Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonator al proiectului Observatorul Român al Sărăciei Energetice. Conform datelor culese de aceștia, pentru 45,3% din populație facturile la energie reprezintă o povară prea grea în bugetul gospodăriei proprii. Aceștia plătesc peste 10% din bugetul familiei pentru utilități, luând bani în mod direct de la altele, precum medicamente, haine, alimente, economii, etc.

„În ceea ce privește înțelegerea sărăciei energetice, datele rămân o problemă mare. Putem să evaluăm o modificare uitându-ne la datele un pic mai îndepărtate. Înainte de criza pandemică aveam o situație destul de clară asupra românilor care plăteau din bugetul de familie utilitățile și ajungeau sub pragul de sărăcie. În 2015 aveam sub 10% dintre români, înainte de criza pandemică, acest procent a crescut la 13%. Intuim că scăderea veniturilor familiare și creșterea prețurilor au pus o presiune mare pe bugetele de familie. Impactul asupra bunăstării oamenilor de rând, a consumatorilor, este mult mai mare. După ce își plătesc facturile, aproximativ 13% dintre români cad sub pragul de sărăcie materială. Peste 45% dintre români înainte de criza pandemică plăteau mai mult de 10% din buget pentru energie. Acesta este un indicator al sărăciei energetice”, explică Anca Sinea.